Din iniţiativa fostului director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional (DJCCPCN) Constanţa, Daniela Ţurcanu-Caruţiu, Peşterile Sfântului Apostol Andrei şi Izvorul lui Mihai Eminescu de lângă localitatea constănţeană Ion Corvin au fost clasate de Ministerul Culturii şi Cultelor (MCC) în Lista Monumentelor Istorice, la categoria ansamblu memorial, grupele „A” şi, respectiv, „B”, de importanţă naţională şi regională. Proiectul a fost înaintat de Daniela Ţurcanu-Caruţiu Comisiei Regionale a Monumentelor Istorice în luna septembrie şi, trecând prin mai multe etape, a fost aprobat, pe 25 noiembrie, în plenul şedinţei Biroului Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. Astăzi, de sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, mii de pelerini din toată ţara participă la resfinţirea Peşterii de lângă Ion Corvin, cu ocazia recunoaşterii ca monument de maximă importanţă naţională.
Până la finalizarea cu succes a acestei iniţiative, care clasează aşezământul religios de la Ion Corvin - primul lăcaş de cult de pe teritoriul ţării noastre şi poarta de pătrundere a creştinismului - în categoria monumentelor istorice de maximă importanţă au existat numeroase demersuri făcute de distinse personalităţi, de-a lungul timpului. Peştera Sf. Apostol Andrei nu a fost clasată, până acum, în rândul monumentelor istorice întrucît erau şi voci care puneau la îndoială existenţa, pe teritoriul României, a Sfântului Apostol Andrei. Printre argumentele cu care Daniela Ţurcanu-Caruţiu şi-a susţinut demersul a fost şi acela că, pe de altă parte, nici cea mai înaltă autoritate bisericească nu a prezentat dovezi privind inexistenţa acestei peşteri şi a Sfântului Apostol Andrei pe teritoriul dintre Dunăre şi Mare. Ba mai mult, s-a aflat de existenţa unei hărţi a Imperiului Roman, la Vatican, care punctează Peştera unde a sihăstrit Sfântul Andrei, singurul apostol al lui Isus care a predicat Evanghelia, a botezat primii creştini în cele nouă izvoare din apropiere şi a hirotonisit preoţi. În acest sens, Arhiepiscopia Tomisului a intervenit pentru a intra în posesia legală a documentului respectiv.
Daniela Ţurcanu-Caruţiu a adus în atenţia MCC şi o adresă din martie 1993, către Arhiepiscopul Tomisului, Înalt Prea Sfinţitul Lucian Tomitanul. Prin aceasta, directorul de la acea vreme al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC), Adrian Rădulescu, solicita să se ia măsuri ca Peştera - obiectiv legat de „fiinţa neamului nostru”, să fie inclusă pe lista monumentelor istorice. Studiind documentaţia pusă la dispoziţie de Arhiepiscopia Tomisului, cunoscând imensa valoare spirituală atât a peşterii mari, cît şi a celei mici, descoperite în anul 1920, de avocatul Ioan Dinu, în urma unei viziuni, Daniela Ţurcanu-Caruţiu a declarat că a pornit cu încredere spre demararea acestui procedeu de clasare. Odată cu începerea demersului, au apărut, ca prin minune, în sprijinul iniţiativei sale, şi alte documente. Astfel, tot în toamnă, Daniela Ţurcanu a fost înştiinţată de Stareţul Mănăstirii „Peştera Sfântului Apostol Andrei”, Părintele Cosma, că fiica avocatului Ioan Dinu i-a oferit memoriile sale şi ale tatălui său, precum şi alte documente referitoare la Peşterile Sfântului Andrei. Potrivit legendelor locului, care au fost luate, de asemenea, în considerare la documentaţia şi argumentaţia proiectului său, se ştie că existau două Peşteri ale Sfântului Andrei, lângă satul Cuzgun, actual Ion Corvin. Legendele îl amintesc pe Sfântul Apostol care a venit la predicare şi vorbesc şi despre momentul când a lovit cu toiagul în stâncă, de unde a ţâşnit apă. Această legendă a dus-o pe iniţiatoarea proiectului cu gândul la izvorul din zonă, unde ar fi putut fi botezaţi de Sfântul Andrei primii creştini. Astfel, în acest spaţiu de o extraordinară încărcătură spirituală, s-a făcut legătura între aşezământul religios şi izvorul din apropiere, care poartă numele celei mai importante personalităţi a culturii româneşti, Mihai Eminescu. Întregul ansamblu a fost recunoscut de MCC ca monument istoric de maximă importanţă.
Astăzi are loc resfinţirea Peşterii Sfântului Apostol Andrei, cu ocazia recunoaşterii ca monument de maximă importanţă naţională. Catapeteasma, executată în foiţă de argint, este opera renumitei sculptoriţe Silvia Radu. Proiectul iniţiat de Daniela Ţurcanu s-a materializat cu sprijinul Arhiepiscopiei Tomisului, Stareţului Mănăstirii „Peştera Sfântului Apostol Andrei”, Părintele Cosma, directorului Direcţiei Monumente Istorice, Dan Nicolae, preşedintelui Comisiei de Evidenţă a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, Hanna Derer, arhitectelor Miliţa Sion şi Constanţa Carp, sculptoriţei Silvia Radu, fiicei avocatului Ioan Dinu şi a memoriilor scrise de tatăl său, şefului Corpului de Control al MCC, Mihai Gorgoi.
Mii de pelerini sunt aşteptaţi la Peştera Sfântului Andrei
Mii de pelerini din întreaga ţară îl prăznuiesc, astăzi, pe Sf. Apostol Andrei, creştinătorul şi protectorul românilor, la mănăstirea ce îi poartă hramul. Arhiepiscopia Tomisului a organizat o serie de manifestări cultural-religioase. Sâmbătă, au fost aduse de la Iaşi părticele din moaştele Sfântului Ierarh Nectarie Taumaturgul, plecând apoi în procesiune spre Peştera Sfântului Andrei, alături de alte odoare. În această dimineaţă, de la ora 08.00, se va sfinţi capela amenajată în peştera Sf. Andrei, după care se va oficia Sfânta Liturghie Arhierească pe esplanada amenajată în partea de miazăzi a bisericii mari a mănăstirii.
Prăznuit în ziua de 30 noiembrie, creştinătorul românilor se bucură de o evlavie deosebită în rândul credincioşilor. Istoriografia, bazată pe izvoare literare, arată că, după tragerea la sorţi, Apostolul Andrei a primit misiunea de a predica Evanghelia Mântuitorului Hristos şi în vechea provincie a Dobrogei.