Peste 700 de oameni au semnat o petiţie cerînd premierului britanic, Gordon Brown, să prezinte scuze oficiale pentru moartea lui Alan Turing, cel care a descifrat comunicaţiile germanilor în timpul celui de-al doilea război mondial, ajutînd astfel aliaţii să învingă Germania. Cei peste 700de semnatari, între care activişti pentru drepturile omului, politiceni, oameni de ştiinţă sau militanţi pentru drepturile homosexualilor, în frunte cu faimosul cercetător în domeniul computerelor John Graham-Cummings, consideră că Turing ar fi trebuit să fie declarat erou pentru realizarea sa din timpul războiului. În schimb, a fost judecat pentru homosexualitate şi şi-a luat viaţa. În opinia semnatarilor petiţiei către Gordon Brown, consecinţele morţii lui Turing au fost o dramă nu numai pentru el, familia şi prietenii săi, ci nefericita întîmplare a lăsat lumea fără unul din marii gînditori ai secolului XX. Aceştia cer premierului să prezinte scuze publice şi să admită ”consecinţele nefaste care au pus capăt carierei sale”, în documentul postat pe site-ul instituţiei din Downing Street.

Chiar dacă şase ani mai devreme jucase un rol-cheie în victoria ţării sale în cel de-al doilea război mondial, puţini oameni obişnuiţi l-ar fi recunoscut pe Turing pe străzile din Manchester cu cîteva zile înainte de Crăciunul anului 1951. Totuşi, un tînăr muncitor homosexual, pe nume Arnold Murray, a reuşit să-şi dea seama că omul bine făcut pe lîngă care trece este Turing. În acel moment, homosexualitatea încă se pedepsea, în temeiul aceleeaşi legi represive care a făcut posibilă condamnarea la închisoare, cu mai bine de jumătate de secol mai devreme, a lui Oscar Wilde. Însă, în ciuda riscurilor, întîlnirea întîmplătoare avea să se dezvolte într-o relaţie mai importantă, Murray petrecînd mai multe nopţi în locuinţa modestă a mai bătrînului Turing, aflată în Wilmslow, suburbie a Manchester-ului. O lună mai tîrziu, după ce Turing - veteran al încă secretei echipe de descifrat coduri denumită Bletchley Park - a dat un interviu la BBC despre pionieratul său pe tema inteligenţei artificiale, s-a întors acasă şi a constatat că fusese jefuit. Autorul era o cunoştinţă a lui Murray, care-i prăda pe iubiţii acestuia, gîndindu-se că se tem atît de tare să fie deconspiraţi drept homosexuali încît nu vor merge niciodată să reclame furtul la poliţie. Turing însă a încălcat regula şi s-a dus direct la poliţie, unde şi-a recunoscut aventura cu Murray, pentru care totuşi a fost cruţat de pedeapsa normală de doi ani de închisoare, fiind în schimb supus unui tratament hormonal menit să-i stimuleze latura masculină şi să combată homosexualitatea. Publicitatea agresivă a acestui fapt s-a dovedit de nesuportat pentru Turing, care, în iunie 1954, pe cînd avea 41 de ani, a fost găsit mort în pat, de către menajera sa. Mîncase un măr pe care-l îmbibase cu otravă. ”Ceea ce m-a deranjat mai mult la acest fapt este că avem de-a face cu un om care, la 40 de ani, moare din cauză că este homosexual. A fost un erou de război, însă aceasta este o parte a istorie de care ne ferim, în loc să o slăvim. Au existat, probabil, mulţi homosexuali care, în timpul războiului, au făcut lucruri incredibile. Dacă nu ar fi fost Turing, probabil că astăzi am fi avut această conversaţie în germană”, a spus Graham-Cumming. Turing adusese deja contribuţii uriaşe matematicii şi pentru embryonic computing sciences (bazele ştiinţelor informatice) înainte de începerea războiului, în 1939, însă istoria îl va ţine minte pentru munca sa printre spărgătorii codului Enigma de la Bletchley Park. ”Turing a realizat că trebuie să facem o industrie din activitatea de spargere de coduri, care pe atunci era la standardele unei colibe. A fost, probabil, cel mai important dintre cercetătorii din acea echipă”, a spus Simon Greenish, director al Bletchley Park Trust. Maşina sa ”bombă” putea decoda rapid cele 158 de trilioane de variaţii folosite de nazişti în comunicaţii, cu ajutorul unui prototip de procesor de mare viteză. Creaţia sa a salvat mii de vieţi, ajutînd în final Marea Britanie şi SUA să cîştige războiul. Deşi era din toate punctele de vedere un geniu, Turing era un idiosincratic, vecin cu ciudatul. Un alergător şi un vîslaş de potenţial olimpic, el obişnuia deseori să alerge 40 de mile, între Londra şi Bletchley, pentru a participa la întîlniri. Comportamentul său şi vocea sa piţigăiată atrăgeau zîmbetele colegilor, care însă îi tolerau excentricităţi precum aceea de a-şi lega ceaşca de ceai cu lanţul de calorifer sau mersul pe bicicletă avînd faţa acoperită cu o mască de gaze, pentru a evita febra de fîn.

Orice act homosexual, inclusiv privat, a devenit ilegal în Marea Britanie în 1885, prin adoptarea Criminal Law Amendment Act. Printre cei mai cunoscuţi condamnaţi în temeiul acestei legi a fost Oscar Wilde, care a ajuns în închisoare în 1895. Legea a fost abrogată în Anglia şi Ţara Galilor în 1956, însă homosexualitatea a fost legalizată pe deplin în Marea Britanie abia în 1967.