Fondatorii Circului Romanes, romi de origine română care au reprezentat Franţa la Expoziţia Universală de la Shanghai, au iniţiat o petiţie online în încercarea de a convinge autorităţile franceze să le reînnoiască permisele de muncă mai multor angajaţi români. Circul Romanes funcţionează de 18 ani în Franţa, atrăgând vizitatorii prin amestecul inedit de poezie şi spectacol, iar în iunie a reprezentat Franţa la Expoziţia Universală de la Shanghai, însă viitorul său este pus sub semnul întrebării, după ce autorităţile au refuzat să valideze permisele de muncă pentru cinci muzicieni români. Inspectoratul de muncă francez insistă asupra faptului că anularea permiselor nu are legătură cu campania lansată de Paris împotriva taberelor de romi şi contestă modul de funcţionare a circului, acuzat că îi plăteşte insuficient pe muzicieni şi că foloseşte în spectacole copii. Fondatorul circului, Alexandre Romanes, afirmă că acuzaţiile reprezintă ”pure invenţii”. În ceea ce priveşte salariile plătite muzicienilor, el declară că aceştia primesc salarii de patru ori mai mari decât salariul minim şi beneficiază şi de cazare şi masă. Petiţia online a Circului Romanes a strâns deja peste 7.000 de semnături, iar în 4 octombrie va fi organizată şi o seară de sprijin în favoarea acestuia. Alexandre şi Delia Romanes, cetăţeni francezi amândoi, preferă să folosească termenul ”ţigan” în loc de ”rom” şi se simt stigmatizaţi de campania lansată în Franţa împotriva romilor.

Un grup de studenţi la Arhitectură a decis să instaleze adăposturi pentru romi la periferia oraşului Lille, iar prima locuinţă, construită din lemn şi având o suprafaţă de nouă metri pătraţi, a fost inaugurată sâmbătă. Adăpostul a fost construit de membrii grupului L\'atelier solidaire, cu ajutorul familiilor de romi, pe un teren viran aflat în apropierea Facultăţii de Arhitectură din Lille. Primul locatar al noilor adăposturi este Coco, în vârstă de 28 de ani, ajuns în Franţa împreună cu soţia sa, Argentina şi cei trei copii ai lor, care locuiau până acum într-un cort. Demersul a fost iniţiat după desfiinţarea mai multor tabere de romi din zonă, în cursul verii. Unul dintre iniţiatorii proiectului, Yann Lafolie, a afirmat că studenţii vor să evite situaţia în care romii care au rămas la Lille să locuiască în corturi şi în condiţii de igienă precară.

Circa 150 de persoane au demonstrat, sâmbătă, la Sofia, protestând faţă de absenţa unor pedepse pentru infracţiunile comise de etnici romi şi cerând dreptate împotriva raidurilor efectuate de bande de romi pe teritoriul ţării. Manifestaţia a fost organizată de Uniunea Naţională Bulgară şi de Iniţiativa Civică Drepturi şi Responsabilităţi Egale. Organizatorii au acuzat asociaţiile pentru drepturile omului şi organizaţiile pentru drepturile romilor că ”apără atrocităţile terorii romilor” şi au cerut demisia ministrului de Interne, Ţvetan Ţvetanov, pe care l-au acuzat că a eşuat în încercarea de a pune capăt infracţiunilor comise de romi. ”Ambasadorul francez şi toţi diplomaţii care vor integrarea romilor ar trebui să-i ia în ambasadele lor”, au strigat protestatarii. ”Bulgaria nu este liberă pentru că a fost terorizată de ţigani în ultimii 20 de ani. Mergeţi în satele bulgare şi veţi vedea că bătrânii tremură de frică în fiecare noapte. Oamenii sunt terorizaţi. Nu ne-am adunat din cauza urii, ci fiindcă ne-am săturat de nedreptatea romilor. Citiţi ştirile despre infracţiuni. Statul trebuie să-şi asume rolul şi să aplice legea pentru toată lumea. Pentru că acum ţiganii sunt privilegiaţi. Li se permite să comită crime fără a fi pedepsiţi. Vor mai fi manifestaţii şi, probabil, şi dezordini sociale cât timp va dura această situaţie”, au afirmat organizatorii.

Comisia Europeană va anunţa, săptămâna aceasta, dacă expulzarea romilor din Franţa este o măsură discriminatorie, riscând să reaprindă polemica pe această temă cu Parisul sau să fie acuzată de laşitate, în cazul în care va renunţa să sancţioneze Franţa. Preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, îşi pune în joc credibilitatea în acest caz, consideră adversarii săi politici socialişti, liberali şi ecologişti din PE, susţinători ai unei condamnări fără drept de apel a Franţei.