De câteva luni, reclamele înşelătoare ale Companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), difuzate în mod disperat pe posturile de televiziune, încearcă să intoxice minţile populaţiei. Se doreşte crearea unei imagini pozitive, pe care publicul să o îmbrăţişeze cu căldură, punând într-o lumină favorabilă “beneficiile” proiectului de exploatare minieră de la Roşia Montană, făcându-se abstracţie de impactul catastrofal pe care îl are asupra mediului. “Conform proiectului RMGC, la Roşia Montană ar urma să se folosească aproximativ 1.561.000 tone substanţe periculoase, dintre care 84.000 tone de cianură în cea mai mare carieră cu crater deschis din Europa şi cel mai mare baraj, înalt de 185 metri. Barajul ar trebui să susţină un lac cu o suprafaţă de 600 hectare. O singură linguriţă de soluţie cu 2% concentraţie de cianură este fatală”, a informat fondatorul “EcoSapiens”, totodată voluntar al campaniei “Salvaţi Roşia Montană”, Ionuţ Părăuşanu. Zecile de mii de tone de cianură vor fi folosite pentru a exploata un zăcământ de 300 de tone de aur, 1.600 tone de argint şi alte metale preţioase estimate la circa şapte miliarde de dolari. Cei mai mulţi dintre români poate nu ştiau că, în cazul exploatării de la Baia Mare, aurul a fost scos din ţară în concentrate intermediare, care nu au fost taxate ca aur, ci ca semifrabicate, fiind vorba de zeci de mii de tone. Astfel, cetăţenii României, care nu au acces la toate informaţiile, se bucură că, potrivit RMGC, vor fi create 800 locuri de muncă. Conform unui studiu realizat de o firmă independentă din Statele Unite ale Americii, încă din 2003, în medie, pe perioada explorării (17 ani), vor fi 240 locuri de muncă şi nu 800. La finele perioadei de exploatare a zăcămintului, persoanele angajate vor rămâne din nou în şomaj, iar mediul va fi grav afectat.

SEMNEAZĂ PETIŢIA! “Să nu uităm că, în anul 2000, când a avut loc la Baia Mare unul dintre cele mai grave accidente de mediu din istoria europeană, din cauza folosirii cianurii în exploatarea aurului, iar râurile Tisa şi Lăpuş au fost afectate, Ungaria l-a considerat cea mai mare catastrofă după Cernobâl. Statul român are de plătit circa 200 de milioane de dolari despăgubiri. Din râurile afectate de deversare au fost adunate 1.240 tone de peşte mort şi au fost contaminate sursele de apă potabilă a 2,4 milioane de locuitori” a mai spus Părăuşanu. Autorităţile române, în loc să militeze pentru conservarea patrimoniului naţional, au declarat Roşia Montană ca fiind “zonă defavorizată”. Astfel, RMGC beneficiază, conform legii, de scutiri de TVA, timp de zece ani, precum şi de alte facilităţi fiscale. Roşia Montană înseamnă tezaur naţional, patrimoniu natural şi cultural, istorie şi civilizaţie milenară. Doar prin conservarea şi valorificarea acestora se va putea asigura dezvoltarea durabilă a zonei. Soluţia este includerea Roşiei Montane pe Lista Patrimoniului Mondial, declarând-o peisaj cultural şi evolutiv protejat UNESCO. Pentru conservarea Roşiei Montane, primul pas pe care orice persoană care vede limpede reclamele prezentate pe posturile de televiziune şi înţelege dincolo de cuvintele “frumoase” ale politicienilor îl poate face este semnarea petiţiei, susţinând, astfel, includerea Rosiei Montane în UNESCO. Petiţia se poate găsi pe adresa web: www.rosiamontana.net. Până în prezent, aproximativ 13.000 de persoane au semnat petiţia, iar numărul lor creşte în fiecare zi.