Din Strategia Naţională de Export a României 2010-2014, dată publicităţii de Ministerul Economiei, reiese că printre priorităţile sectoriale ale fiecărei regiuni a ţării sunt petrolul, gazele naturale, petrochimia, materialele de construcţie, subansamblurile şi instalaţiile sanitare. Potrivit unei analize naţionale SWOT (n.r. - SWOT reprezintă acronimul pentru cuvintele englezeşti Strengthts - puncte forte, Weaknesses- puncte slabe, Opportunities - oportunităţi şi Threats – ameninţări) a Strategiei de Export 2010-2014, punctele slabe ale economiei româneşti sunt: politicile economice guvernamentale, finanţarea dificilă, restricţiile din legislaţia muncii, practicile antreprenoriale locale, dependenţa ridicată de piaţa UE, procentul ridicat de falimente (în special printre IMM-uri), costurile în creştere pentru desfăşurarea de afaceri, coordonare regională şi planificarea urbană/rurală slabă. Alte puncte slabe ar fi lipsa de coordonare la nivel sectorial pentru creşterea competenţei inovative şi incapacitatea de a oferi pe nişe de piaţă la furnizori externi specializaţi. Conform analizei, România are resurse importante de competitivitate, care sunt insuficient valorificate în ceea ce priveşte stabilitatea mediului de afaceri, predictibilitatea sau infrastructura fizică şi de afaceri, eficienţa instituţională şi de afaceri. \"Analiza SWOT a economiei româneşti, în comparaţie cu analiza SWOT 2005, arată că România continuă să păstreze avantaje competitive în ceea ce priveşte costul resurselor umane, dar rămân încă vulnerabilităţi importante\", arată strategia. Se estimează că, în 2010, România va înregistra o scădere a performanţei sale economice, plasându-se pe locul 47, faţă de locul al 32-lea în 2009. Aspectele negative ale performanţelor economice din România sunt legate de lipsa de investiţii directe şi de investiţii pe pieţele de capital străine, scăderea veniturilor din turism şi scăderea PIB-ului. Principalele produse exportate de România în 2009 au aparţinut următoarelor grupe de mărfuri: maşini şi echipamente de transport; diverse articole şi bunuri manufacturate clasificate după materiale brute, care au reprezentat circa 80% din totalul exporturilor. Exporturile pentru toate celelalte categorii de produse au scăzut, cea mai slabă performanţă fiind atribuită următoarelor grupe de produse: combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale conexe, materiale brute, chimice şi produse conexe, cu rate de scădere cuprinse între 25 şi 45%. Una dintre măsurile propuse de reprezentanţii Ministerului Economiei este creşterea exporturilor în China, Rusia, India şi Brazilia. Secretarul de stat din minister, Borbély Károly, a declarat că, în prezent, România exportă foarte puţin, în ţările menţionate mai sus. Potrivit lui Borbély, Ministerul Economiei are în plan organizarea a peste 50 de târguri şi expoziţii în afara ţării. România se menţine în continuare pe locul al 54-lea din cele 58 de economii analizate în topul competitivităţii la nivel mondial, totalizând 47.481 de puncte din 100 posibile, potrivit Centrului IMD a Cărţii Anuale a Competivităţii Mondiale.

Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), Mihai Ionescu, consideră că evoluţia leului este supusă unor presiuni \"enorme\" din partea unor speculatori atât din România, cât şi din afara ţării, care doresc o evoluţie nefavorabilă a monedei naţionale. Ionescu a a mai spus că ANEIR are promisiunea BNR de a fi alături de firmele care vând produsele pe pieţe externe şi de a asigura stabilitatea cursului de achimb, \"care va da curaj exportatorilor să semneze contracte pe 2011\".