Temeri la Londra Ministerul britanic de Externe este din ce în ce mai îngrijorat că valul de critici vizând British Petroleum pentru scurgerea de ţiţei din Golful Mexic ameninţă relaţiile dintre Washington şi Londra. Amploarea criticilor americane l-ar fi deranjat pe premierul conservator David Cameron. Unii politicieni americani au sugerat chiar ca BP să nu mai aibă dreptul să încheie noi contracte cu SUA, o măsură în urma căreia ar avea de câştigat rivalii americani ai societăţii, ExxonMobil şi Chevron. Compania este cel mai important furnizor de petrol şi gaz pentru armata americană, cu contracte în valoare de două miliarde de dolari pe an. Directorul general al BP, Tony Hayward, a fost declarat ”cel mai urât şi mai neinformat om din America”, de ”New York Daily News”. În plus, susţinerea companiilor rivale faţă de BP a început să scadă, în condiţiile în care industria se confruntă cu riscul suspendării extinderii forajului submarin. De asemenea, există voci care se tem de implicaţii mai profunde ale incidentului privind interesele de afaceri britanice în SUA. Guvernul britanic a refuzat că precizeze dacă acest subiect a fost abordat de Cameron şi preşedintele american, dar surse informate au declarat că ministrul de Externe, William Hague şi secretarul de Stat american, Hillary Clinton, l-ar fi discutat. Vince Cable, secretar britanic pentru Afaceri, a avertizat că ”această criză are efecte majore indirecte asupra economiei britanice, afectând valoarea fondurilor de pensii”.
Cheltuieli de peste 1.250 de miliarde de dolari British Petroleum a cheltuit, deja, circa 1.250 de miliarde de dolari în urma scurgerii de ţiţei în Golful Mexic. Această sumă include costul reacţionării la deversare, săpatul unor sonde de salvare, sumele plătite statelor federale din zona Golfului Mexic, despăgubirile oferite şi costurile federale. Pe lângă cele 1.250 de miliarde de dolari, BP va finanţa cu 360 de milioane de dolari construirea unor insule artificiale în Louisiana, pentru a limita efectele petrolului. ”Este încă prea devreme pentru a cuantifica alte costuri potenţiale şi datorii asociate cu incidentul”, a anunţat compania pe site. BP a precizat că dispozitivul plasat, joi seară, peste capul de puţ a colectat, în perioada 3-5 iunie, 16.600 de barili de petrol. Scurgerea de petrol a început în urmă cu peste şase săptămâni, în urma exploziei platformei Deepwater Horizon, soldată cu moartea a 11 muncitori. Potrivit estimărilor, între 12.000 şi 19.000 de barili de ţiţei se scurg zilnic în Golful Mexic, ameninţând flora şi fauna.
Minisubmarine ruseşti pentru a opri scurgerea de petrol British Petroleum vrea ca minisubmarine ruse să ajute la oprirea scurgerii de petrol din Golful Mexic. Anatoli Sagalevici, de la Institutul rus de Oceanologie Şirşov, care deţine minisubmarinele Mir, a declarat că reprezentanţi BP au lansat aceste discuţii la scurt timp după accident. Expertul a dat asigurări că minisubmarinele Mir pot opri scurgerea, dar va dura. El a precizat că aceste submarine ar fi cele mai eficiente disponibile, pentru că sunt manevrate de persoane aflate la bordul lor, nu de la distanţă, ceea ce ar permite şi o anchetă mai riguroasă. Sagalevici a admis, însă, că adâncimea mare la care se află capul de puţ ar putea afecta funcţionarea Mir.