Dosarul „Rompetrol 2" a adus cutremurul pentru clasa politică din România dar și pentru giganții din piața energetică. Magistraţii Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie au decis, vineri, să menţină sechestrul de trei miliarde de lei pe acţiunile rafinăriei Petromidia şi pe conturile unor persoane fizice. În data de 9 mai, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au dat o lovitură de proporții. În urma sechestrului pus pe acțiunile rafinăriei Petromidia din Năvodari și ale benzinăriilor Rompetrol, a fost amânată vânzarea a 51% din acțiunile KMGI, fostul Rompetrol Group, către investitorii chinezi de la China Energy Company Limited. Anchetatorii au luat măsura pentru a recupera un prejudiciu de trei miliarde de lei cauzat prin privatizarea Petromidia. Companiile KazMunayGaz International, SC Oilfield Exploration Business Solutions SA și SC Rompetrol Rafinare SA au fost încadrate de procurori ca părți responsabile civilmente în dosarul „Rompetrol 2". Acum greii din mediul politic sunt chemați să dea socoteală! Fostul Ministru al Finanțelor Mihai Tănăsescu s-a prezentat vineri la sediul DIICOT, pentru a i se aduce la cunoștiință faptul că este pus sub urmărire penală în dosarul „Rompetrol 2"! Acesta este acuzat de săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și complicitate la delapidare.

Cauza a fost disjunsă din dosarul Rompetrol, în care a fost cercetat şi mogulul Dinu Patriciu. 14 persoane sunt suspectate de evaziune fiscală, delapidare, spălare de bani şi înşelăciune. Nume mari din politica română sunt implicate în dosar. Procurorii antimafia spun că, „în perioada septembrie - octombrie 2003, ministrul Finanțelor, Mihai Tănăsescu, și ministrul Economiei și Comerțului, Dan Ioan Popescu, și-au exercitat cu rea-credință atribuțiile de serviciu, în urma unei înțelegeri cu Dan Costache Patriciu, George Philip Stephenson și Alexandru Nicolcioiu, în sensul inițierii și promovării OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale SC Rompetrol Rafinare SA, la data de 30.09.2003, în cuantum de aproximativ 603.000.000 dolari, au fost convertite în obligațiuni subscrise de către Ministerul Finanțelor Publice", susțin anchetatorii. Pe 24 mai, președintele Klaus Iohannis a semnat cererile formulate de DIICOT de începere a urmăririi penale pe numele a patru foști miniștri implicați în dosarul „Rompetrol 2", respectiv Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu și Gheorghe Pogea. Conform Agerpres, printre cei urmăriți penal se numără Sorin Marin, fost partener de afaceri cu Dinu Patriciu și acționar în compania Rompetrol, Alexandru Nicolcioiu, directorul de producție al KazMunayGas International (fostul Rompetrol Grup), Adrian Constantin Volintiru, fost președinte AVAS, cetățenii americani George Philip Stephenson și Colin Richard Hart. În dosar a fost audiat în calitate de martor și fostul premier Adrian Năstase, care a dat explicații în legătură cu ordonanța de urgență adoptată în anul 2003 prin care datoriile istorice ale Rompetrol Rafinare Constanța, în valoare de 600 de milioane de dolari, au fost transformate în obligațiuni subscrise de către stat.

CITIŢI AICI REACŢIA KMG INTERNATIONAL!

În contextul deciziei ICCJ de menţinere a sechestrului pe acţiunile rafinăriei Petromidia, KMG International a trimis un comunicat pe care îl redăm integral: “KMG International a luat act de decizia extrem de severă adoptată astăzi de ICCJ privind menţinerea sechestrului instituit de DIICOT în luna mai 2016. Considerăm că această măsură nu este necesară, în condiţiile în care nu există un risc de dispariţie, distrugere ori sustragere a bunurilor Grupului.

Considerăm că ICCJ nu a ţinut cont de informaţiile şi documentele depuse de Grup privind nivelul sechestrului reclamat de DIICOT, care demonstrează faptul că valoarea totală a bunurilor vizate (“Kaz Munai Gaz International, OilField Business Solutions şi SC Rompetrol Rafinare SA” - sic) se ridică la peste 6 miliarde lei, dublu faţă de nivelul de 3 miliarde lei pretins drept prejudiciu de instituţie.

Această decizie ar putea afecta pe termen mediu şi lung planurile de dezvoltare şi investiţii ale KMG International în România, dar şi capacitatea KMG International de a atrage finanţări suplimentare. Precizăm că planul investiţional al Grupului are numeroase beneficii pentru economia locală asigurând locuri de muncă, contribuţii la bugetul de stat şi beneficii pentru parteneri şi furnizori.

În prezent, operaţiunile grupului se derulează în condiţii normale. Decizia anunţată astăzi este nedreaptă şi nejustificată în baza dovezilor prezentate curţii, existând riscul deteriorării parteneriatului productiv dintre companie şi angajaţi, familiile acestora şi comunităţile din care fac parte.

KMG International va folosi toate căile legale pentru protejarea investiţiilor, a activităţilor şi operaţiunilor curente, dar şi a celor peste 5.000 de angajaţi din România. Astfel, KMG International îşi va continua demersurile de acţionare în instanţă a României la tribunalele arbitrale de la Stockholm, bazat pe tratatul Carta Energiei, şi ICSID, tribunalul arbitral de pe lângă Banca Mondială, de la Washington DC.

Menţionăm că acţiunea DIICOT se referă la pretinse fapte care au avut loc în perioada 2000-2003, cu mult înainte de preluarea în 2007 de către compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan - KazMunayGas a pachetului majoritar de acţiuni ale Grupului Rompetrol (în prezent KMG International). Astfel, a invoca în 2016 nelegalitatea unor privatizări realizate în 1999 şi, respectiv, 2000, ridică de la bun început probleme vădite de convenţionalitate, constituţionalitate şi legalitate, fie şi numai în raport cu principiile garantării dreptului de proprietate şi ale securităţii circuitului civil.

Prin absurd, dar în acord cu principiul invocat de DIICOT şi ÎCCJ, în acest moment ar trebui ca toate privatizările realizate în România din 1990 şi până în prezent să fie discutate şi analizate, iar în cazul celor care au beneficiat de diverse facilităţi (ştergeri de datorii istorice, compensări, reeşalonări sau alte tipuri de ajutor) să fie cercetaţi inclusiv acţionarii actuali ai acestor companii, indiferent de sectorul economic din care provin (petrolier, auto, contrucţii, financiar, metalurgic, etc). În calitate de cumpărător de bună credinţă şi de investitor strategic în sectorul energetic din România, Grupul îşi desfăşoară activităţile în acord cu prevederile legale interne şi internaţionale, reuşind să transforme rafinaria Petromidia în cea mai mare unitate de profil din România şi una dintre cele mai moderne din regiunea Mării Negre. Rafinăria Vega Ploieşti este singurul producător de bitum din România şi un important furnizor de produse petroliere de nişă. KMG International este, totodată, unicul producător de polimeri din România.

Valoarea totală a investiţiilor realizate de Grup în România din 2007 până în prezent se ridică la peste 4 miliarde USD, inclusiv achziţia pachetului de acţiuni al fostului Grup Rompetrol, investiţii care s-au reflectat şi în economia internă (contribuţii la bugetul de stat – peste 12 miliarde USD, impact direct şi indirect asupra a 300.000 de beneficiari, exporturi – Rompetrol Rafinare este al doilea exportator al ţării, etc)”.

Citește și:

Procurorii pun sechestru pe rafinăria Petromidia de la Năvodari

Petromidia, sub sechestru! Afacerea kazaho-chineză, oprită de procurori!