Casa de Cultură a Sindicatelor va găzdui, în această seară, începînd cu ora 19.00, un concert de zile mari, susţinut de renumita trupă "Phoenix". Evenimentul face parte din turneul naţional de promovare a celui mai recent album al trupei, intitulat "Baba Novak", turneu început pe data de 4 octombrie. "Phoenix" s-a înfiinţat în anul 1962, cu denumirea iniţială de "Sfinţii", o trupă formată din adolescenţi. În anii '60, "Phoenix" a avut un nucleu stabil format din: Covaci, Bordeianu, Bela Kamocsa-bass şi Günther Reininger-claviaturi, alături de care au mai fost Claudiu Rotaru-chitară (acesta avînd inspiraţia de a propune numele "Phoenix") şi Pilu Ştefanovici-baterie, înlocuit de Dorel Vintilă Zaharia. Florin Dumitru, toboşarul de la "Mondial", a participat la înregistrarea discului "Vremuri (Hei, Tramvai!)", primul hit al muzicii pop-rock româneşti care a rezistat ... vremurilor şi a rămas în repertoriu.

În anul 1971 a început a doua etapă a grupului “Phoenix“. După o formulă de tranziţie de cîteva luni, Nicu Covaci a ales echipa pe care o va avea alături în următorii trei ani: Mircea Baniciu - voce şi chitară (acesta debutase ca folkist în Timişoara, în 1970), Costin Petrescu - fostul baterist de la "Olimpic'64" şi Josef Kappl - bass şi vioară (ex-"Clasic XX"), cel ce avea să scrie multe dintre piesele de referinţă "Phoenix". Kappl şi Covaci au început lucrul la spectacolul "Cei ce ne-au dat nume", care a marcat "marea cotitură" în muzica formaţiei, o schimbare inspirată, în care folclorul, sonorităţile arhaice au fost adaptate rock-ului, dar nu în maniera unor grupuri ca "Savoy" şi "Sincron", care cîntau muzica populară... la chitare electrice. De fapt, “Phoenix“ a creat rock în spiritul folclorului românesc vechi. Succesul extraordinar al spectacolului şi al albumului editat de "Electrecord" în 1972 a readus trupa "Phoenix" la statutul de cea mai iubită trupă din ţară. După mai bine de un deceniu de la înfiinţare, în 1973, “Phoenix“ a cîntat pentru prima oară în străinătate, la festivalurile de la Bratislava şi Sopot. Mult mai importante au fost, însă, sutele de concerte din ţară, cu un public în delir, care a primit la fel de bine şi următorul album al grupului, lansat în 1974, "Mugur de fluier". Acest album a marcat şi începutul colaborării extraordinare cu poeţii Şerban Foarţă şi Andrei Ujică, dar a continuat şi cea cu Victor Cîrcu, textul avînd o importanţă foarte mare pentru "Phoenix". Spre sfîrşitul anului 1974, formaţia a ajuns la formula optimă: Nicu Covaci, Mircea Baniciu, Josef Kappl, Günther Reininger şi Ovidiu Lipan. Cei cinci au început, la o cabană din Munţii Semenic, lucrul la albumul pe care mulţi îl consideră cel mai bun din istoria rock-ului românesc, un dublu LP lansat în 1975, intitulat "Cantafabule". Textele excepţionale aparţin, de această dată, în exclusivitate, tandemului Foarţă-Ujică, iar la înregistrarea piesei "Invocaţie", pentru pasajul recitativ, a fost invitat Florian Pittiş. Atît discul, cît şi concertele s-au bucurat de un succes impresionant.

După ce Nicu Covaci s-a căsătorit cu o olandeză şi a renunţat la cetăţenia română, plecînd din ţară în octombrie 1976, formaţia a trecut printr-o perioadă agitată. Reininger a fost concediat, Ţăndărică a plecat, dar un mare cîştig l-a constituit cooptarea lui Erlend Krauser - chitară şi vioară, ex-ProMusica. Covaci a revenit în ţară după cutremurul din 4 martie 1977, l-a readus pe Ovidiu Lipan şi a efectuat un ultim turneu, care s-a încheiat în Constanţa, pe 26 mai. În acelaşi an, Nicu Covaci şi-a scos colegii din ţară, cu tot cu echipament electronic. După Revoluţie, au urmat mai multe turnee în ţară şi străinătate, înregistrări pentru albume noi, dar şi reeditarea unor materiale vechi.