“Privatizarea băncilor din România se apropie de sfîrşit. Banca Comercială Română este preluată de Erste Bank, iar CEC va fi privatizat cît de curînd. Astfel, capitalul străin va cumpăra şi ultimele formaţiuni bancare din România”, a declarat preşedintele Institutului Bancar Român (IBR), Petru Rareş, la lucrările celei de-a III-a ediţii a Forumului Financiar Sud-Est European, organizat de revista Banii Noştri la Bucureşti. Preşedintele IBR a adăugat că băncile străine care au venit în România, alături de Erste Bank, în încercarea de a concura pentru BCR, încă nu au plecat. “Probabil, au sesizat potenţialul de dezvoltare al sistemului bancar din România, astfel că unii vor încerca să-şi dezvolte afacerile de la , iar alţii vor încerca să achiziţioneze instituţii de credit de dimensiuni mai mici care există deja pe piaţă, cu scopul de a face parte din sistem. Concurentul direct al lui Erste, Banca Comercială Portugheză, a şi început să-şi facă simţită prezenţa în România”, a opinat Rareş. Potrivit specialiştilor, ceea ce atrage băncile străine să investească în România şi chiar în întreaga zonă a Europei de Sud-Est este, cu certitudine, potenţialul ridicat de dezvoltare a sistemelor bancare în următorii 20 - 30 de ani, sisteme care, în comparaţie cu situaţia “maturizării” pieţelor bancare din vest, le dă capacitate de expansiune. “Gradul redus de intermediere bancară din Bulgaria, Serbia, Albania, Muntenegru şi România, atrage formaţiuni financiar-bancare foarte mari”, a afirmat preşedintele IBR.

În opinia sa, locomotiva dezvoltării retail-ului din următorii ani va fi creditul ipotecar, urmat de creditul de consum. Creditul de consum a cunoscut o explozie în ultimii doi ani şi dă semne că se apropie rapid de “maturizare”. Ce urmează să se întîmple în următorii ani şi cînd se va apropia piaţa de retail din România, în comparaţie cu cea din UE, de un stadiu decent de “maturizare”? În opinia lui Petru Rareş, mult aşteptatele condiţii de convergenţă ce urmează a fi anunţate de UE vor produce aderarea la UE (aşa cum s-a întîmplat în Spania, Grecia sau Portugalia), un impact asupra dezvoltării economice, o creştere accelerată a sistemelor valutare. În acelaşi timp, aglomerarea de “jucători” pe piaţa românească va face ca “maturizarea” pieţei de retail din România să fie mai rapidă decît în vestul Europei, întrucît toate băncile străine vin cu tehnologii noi, diversificate, care ne atrag şi ne presează să ne îndatorăm. Specialiştii mai spun că, în România, piaţa creditelor a cunoscut o dezvoltare în mai multe etape, în funcţie de zonele cu potenţial economic ridicat, cu precădere spre cei cu bani mulţi: “La început au luat împrumuturi cei care dispuneau de mai mulţi bani, apoi s-a trecut la cei de nivel mediu, iar acum ne orientăm către persoanele cu venituri reduse pentru a-i atrage în sistemul bancar”. În opinia sa, se vorbeşte despre un întreg proces de bancarizare a celor cu venituri scăzute, cu precădere spre creditul ipotecar, ţinînd cont de extinderea perioadei de creditare de pînă la 30 de ani.