Piața jocurilor și a jucăriilor din România va depăși 230 de milioane de euro în acest an, în creștere cu aproape 44% față de 2016, ocupând locul al treilea în regiune, după Polonia și Ungaria, cu o cotă de piață de 1,5% din totalul pieței europene, potrivit unui studiu de profil.

Piața va continua să crească și anul viitor, însă 2019 ar putea aduce un ușor declin, care să se accentueze în 2020.

Studiul arată că segmentul care va înregistra în următorii trei ani cea mai spectaculoasă creștere, de aproximativ 80%, va fi cel al jucăriilor de construcție, deși cota de piață va rămâne redusă, de numai 1,16%.

"Până în 2020, segmentul cu cea mai spectaculoasă creștere, de aproximativ 80%, va fi cel al jucăriilor de construcție (de tip Lego). Însă cota de piața a acestei categorii va rămâne redusă, ponderea cea mai ridicată având-o, în continuare, jucăriile diverse (cele pentru sugari și jucăriile dinamice: zmee, cercuri hoola hoop, fresbee, moriști, ceasuri, pușculițe etc.), respectiv 63,7%, vehiculele și armele de jucărie (16,5%), precum și figurinele și jucăriile de pluș (15,6%). Jocurile video și pe computer, consolele și articolele sportive sunt excluse din această categorie", relevă studiul realizat de agenția de marketing Perceptum.

Studiul arată că piața locală este una extrem de competitivă pentru producătorii autohtoni, mai ales că peste 90% din jocurile și jucăriile vândute în România provin din import. O dovadă a nivelului ridicat de concurență pe această piață este și concentrarea, la mijlocul anului trecut, a trei dintre cele mai mari companii din domeniu — Noriel, Intertoy Zone si Toys&Games — sub controlul aceleiași entități, respectiv Jonagold CEE Holding.

Un alt specific al pieței autohtone de jucării este și faptul că românii preferă să cumpere jucării brevetate, precum Disney, Batman sau Spiderman, arată studiul menționat.

"Printre factorii care influențează cererea pentru jucăriile tradiționale se află îmbătrânirea populației și creșterea competiției cu noile produse IT&C, care substituie tot mai mult segmentul dintâi. Nu doar jocurile video, dar și telefoanele smart, tabletele și alte produse de divertisment concurează în preferințele copiilor. Producătorii vor fi nevoiți să ia în calcul, tot mai mult, componența hi-tech a jucăriilor și să-și actualizeze permanent oferta, în funcție de noii idoli ai generației tinere, pe care aceasta îi dorește în miniatură", a declarat Raluca Ghilea, directorul de strategie al Perceptum Concept.

România are peste 130 de firme care activează în comerțul cu jocuri și jucării tradiționale, cu peste 2.500 de angajați în total. Cei mai importanți șase retaileri de pe piața autohtonă a jucăriilor au cumulat, în 2015, o cifră de afaceri de aproximativ 110 milioane de euro, aproape dublu față de 2014.

Potrivit Perceptum, în 2016, piața depășea venituri de 160 de milioane de euro, cu un avans semnificativ al comerțului online, iar în 2018 va continua să crească, în timp ce în 2019 ar putea intra pe un ușor declin, care se va accentua în 2020. Piața jucăriilor din România reprezintă 1,5% din cea europeană, fiind pe locul al treilea în regiune, după Polonia și Ungaria.

În acest an, piața jucăriilor tradiționale din UE se va ridica la 25 de miliarde de euro. Țările europene cu cele mai ridicate venituri ale pieței sunt: Marea Britanie (cu venituri estimate de 5,7 miliarde de euro în acest an), urmată de Germania, Franța, Italia și Spania.

Anul trecut, categoria jocurilor și a jucăriilor de tip puzzle a crescut, în UE, cu aproape 6%, fiind cea mai dinamică și luând locul jucăriilor de construcții. Acestea din urma vor reveni însă puternic pe creștere, având în vedere lansarea filmelor Lego Batman, în acest an, și a Lego Movie 2 în 2019. În mod evident, piața românească va resimți această evoluție, având în vedere preferința românilor pentru jucăriile cu eroi.