Preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Cătălin Macovei, a respins ca nefondată o plîngere a ministrului Mediului, Nicolae Nemirschi, remisă Consiliului Naţional de Integritate (CNI), prin care demnitarul îl acuza de abuz în serviciu pe inspectorul de integritate care a întocmit dosarul său. Cătălin Macovei susţine că plîngerea lui Nemirschi este neîntemeiată, competentă în soluţionarea acesteia fiind o altă instituţie, şi anume Parchetul instanţei supreme. Macovei mai precizează că, în opinia sa, înştiinţarea lui Nemirschi în legătură cu declanşarea investigaţiei în cazul său s-a făcut legal. Macovei mai spune că inspectorul de integritate a procedat corect atunci cînd a decis să trimită dosarul lui Nemirschi la Parchet, ANI suspendînd cu această ocazie orice verificare, conform legii. În schimb, procurorii Parchetului instanţei supreme spun că, în cazul ministrului Nicolae Nemirschi, ANI a încălcat două articole din legea după care funcţionează, procurorii apreciind că investigaţia ANI a început mai devreme decît termenul limită impus prin lege. ANI a cerut, în 23 iunie, procurorilor Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) să-l ancheteze pe ministrul social-democrat al Mediului, Nicolae Nemirschi, pentru un posibil fals în declaraţia de avere depusă în 15 iunie. Inspectorii de integritate s-au autosesizat în 16 iunie în cazul Nemirschi, în urma unor materiale de presă, ei \"verificînd o serie de inadvertenţe\" descoperite în declaraţia de avere a demnitarului. În 15 iulie 2007, Nemirschi a mers la Parchet, împreună cu avocatul său, şi, potrivit documentului, a ridicat excepţia nulităţii actului de sesizare a procurorilor de către Inspecţia de integritate a ANI. Nemirschi acuza faptul că ANI a încălcat legea în ceea ce priveşte declanşarea procedurii de verificare a averii sale, precum şi în legătură cu modul în care demnitarul a fost înştiinţat despre măsura luată de inspectorii de integritate. Procurorul care a emis, două zile mai tîrziu, în 17 iulie, rezoluţia, afirmă, după analiza datelor din dosar, că Nemirschi a primit actul de înştiinţare privind verificarea averii sale după data la care ANI a sesizat Parchetul. Practic, deşi ANI i-a transmis ministrului scrisoarea de înştiinţare în 16 iunie, \"confirmarea primirii actului s-a făcut după data sesizării PICCJ\", respectiv la 25 iunie, atunci cînd soţia demnitarului, Camelia Nemirschi, a ridicat corespondenţa de la oficiul poştal.

În altă ordine de idei, CNI a primit, ieri, un răspuns din partea ANI la o cerere formulată anterior de CNI referitoare la desecretizarea Ghidului de proceduri, cererea fiind respinsă. Preşedintele CNI, Nicu Marcu, le-a citit colegilor săi din CNI conţinutul documentului, însă, pe motiv că scrisoarea lui Cătălin Macovei nu a putut fi multiplicată pentru a fi avută în vedere de toţi membrii, discuţiile pe tema documentului au fost amînate. În scrisoarea către CNI, preşedintele ANI, Cătălin Macovei, arăta că manualul de proceduri interne a fost clasificat cu nivel de secret de serviciu, scopul măsurii fiind acela de responsabilizare şi protejare a inspectorilor. \"Clasificarea ghidului nu restrînge în niciun fel şi nicio formă accesul persoanei verificate la dosar\", se mai arată în document. Singurul care a avut ceva de spus în legătură cu refuzul ANI de a desecretiza documentele în cauză a fost reprezentantul grupului PNL din Senat în CNI, Mihai Şaptefraţi, care a spus că nu înţelege raţiunea pentru care respectivele proceduri trebuie desecretizate. Desecretizarea ghidului de proceduri după care funcţionează inspecţia de integritate a fost cerută în repetate rînduri de societatea civilă, cei mai vocali în acest sens fiind reprezentanţii Transparency International România, solicitării lor publice în acest sens din anul 2008 raliindu-se alte patru ONG-uri.