Muzeul de Artă din Constanţa deţine un impresionant patrimoniu, din care fac parte opere de artă, create de artişti plastici români din perioada modernă şi contemporană. Printre lucrările care sînt incluse în colecţiile permanente ale instituţiei muzeale de la malul mării se numără şi picturi realizate de Dimitrie Ghiaţă. „Peisaj cu sonde”, „Geamie şi casă”, „Natură moartă cu pepene”, „Fîntînă la Balcic”, „Peisaj dobrogean (Ghiolul)”, sînt doar cîteva dintre lucrările deţinute de Muzeul de Artă. Pictura „Geamie şi casă”, realizată în ulei pe carton, a participat la Expoziţia semicentenarului Dobrogei, în anul 1928 şi a fost achiziţionată pentru Pinacoteca Constanţa, deschisă în 1930. De asemenea, tabloul „Flori” (ulei pe pînză lipită pe carton) a participat, în 1958, la Bienala internaţională de artă de la Veneţia şi la Expoziţia internaţională de la Moscova.

„Dincolo de rădăcina ţărănească, dincolo de frumuseţea, de măsura şi echilibrul care o înnobilează, arta lui pare născută pentru poezie, pentru metafora cosmică. Cîtă neţărmuită, cîtă curată bucurie se află în dimensiunile restrînse ale acestor pînze care se înscriu în universal ca un semn al trecerii unui popor prin lume!... Arta aceasta îşi are puterea de seducţie tocmai în faptul că susţine un univers atît de profund românesc, că este o artă care vine şi merge către lume, de la izvoarele unei înţelepciuni de milenii către clipele viitorului”, scria Marina Preutu în lucrarea „Ghiaţă” (editura Meridiane, Bucureşti, 1977). Dimitrie Ghiaţă (septembrie 1888 – iulie 1972) a debutat ca artist în anul 1912, la sala Ateneului Român şi tot atunci a început să frecventeze atelierul pictorului Arthur Verona din Bucureşti. A urmat cursurile Academiilor Ranson şi Delecluze din Paris, iar în anul 1916 a fost mobilizat în cadrul Institutului de seruri şi vaccinuri din capitală, unde lucra din 1909. De-a lungul vieţii, a vernisat numeroase expoziţii personale, atît în ţară, cît şi peste hotare, multe dintre lucrările sale fiind achiziţionate de instituţii muzeale de prestigiu, naţionale şi internaţionale. De asemenea, prestigioasa sa carieră a fost recompensată cu „Medalia recunoştinţei franceze” şi „Medalia de onoare” (1919), cu premiul Academiei Române (1934), precum şi cu titlul de Maestru emerit al artei şi premiul „Ioan Andreescu” al Academiei Române (1957). Mai mult, în anul 1935 a realizat două panouri de artă monumentală pentru Palatul Regal, lucrările fiind situate de o parte şi de alta a Scării Voievozilor.