Theodor Aman (20 martie 1831 - 19 august 1891, Bucureşti) a fost pictor, grafician, pedagog, academician, întemeietor al primelor şcoli româneşti de arte frumoase, atît la Iaşi, cît şi la Bucureşti. O parte din lucrările create de Aman, cum ar fi „Portret de femeie”, „Popas la han”, „Femeie în albastru” sau „Copii jucînd hora” pot fi admirate pe simezele Muzeului de Artă din Constanţa. Picturile din colecţiile permanente ale instituţiei muzeale au fost realizate în ulei pe pînză sau ulei pe lemn şi au intrat în patrimoniul muzeului prin intermediul achiziţiilor sau al transferurilor.

„Continuînd ceea ce, din pricina înăbuşirii revoluţiei, pictorii de la 1848 întrerupseseră brusc, punînd în România bazele unei vieţi artistice moderne, abordînd cu măiestrie pictura istorică şi de gen, portretul şi nudul, peisajul şi natura moartă, stăpîn pe variate mijloce tehnice, înnoitor în multe privinţe sau receptiv la înnoire, Aman a introdus pictura românească în sfera de probleme a artei europene”, scria Vasile Florea în cartea „Th. Aman” (editura „Meridiane”, Bucureşti, 1972). În anul 1850 a studiat pictura, la Paris, cu Michel Martin Drolling şi cu Francois Eduard Picot, iar doi ani mai tîrziu, a pictat compoziţia istorică „Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul”, pe care a trimis-o în ţară. Sultanul din Constantinopol îl primeşte în anul 1854, cînd îi cumpără pictura „Bătălia de la Olteniţa şi tot în acelaşi an a călătorit în Crimeea, unde s-a documentat asupra scenelor de război şi a executat mai multe schiţe şi cîteva tablouri. În anul 1864, Aman a fost numit director al Şcolii Naţionale de Arte Frumoase, care a luat fiinţă prin decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Printre cele mai reprezentative tablouri istorice pe care le-a creat se numără alegoria „Unirea Principatelor” şi compoziţia „Hora Unirii la Craiova”. În anul 1908, îndeplinindu-se dorinţele testamentare ale lui Alexandru Aman, fratele pictorului, au fost întemeiate, la Craiova, Muzeul şi Biblioteca Fundaţiei ce poartă numele întemeietorului şi al soţiei sale, iar la Bucureşti a fost înfiinţat Muzeul „Theodor Aman”.