Picturile lui Camil Ressu, la Muzeul de Artă

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Picturile lui Camil Ressu, la Muzeul de Artă

Cultură 21 Ianuarie 2008 / 00:00 5744 accesări

Muzeul de Artă din Constanţa deţine un vast şi diversificat patrimoniu cultural, din care fac parte picturi, lucrări de grafică şi artă decorativă şi sculpturi create de artişti plastici români din perioada modernă şi contemporană. În cadrul expoziţiilor permanente ale instituţiei muzeale de la malul mării, publicul poate admira zece picturi create de artistul plastic Camil Ressu, printre care se numără „Case la ţară (Peisaj de sat)”, „Ţărancă cu copil”, „Peisaj” şi „Autoportret”. Lucrarea „Mamă cu copil”, realizată în ulei pe carton, a fost creată la Vlaici, în anul 1910, cu personajul feminin portretizat şi în alte compoziţii ale perioadei. Pictura a intrat în patrimoniul Muzeului de Artă în anul 1966, prin transfer de la Muzeul Naţional de Artă al României. De asemenea, tabloul „Fîntînă la Plevna”, pictat în ulei pe carton, a fost creat în timpul Campaniei din 1913 şi este identic cu lucrarea intitulată „Turci la cişmea”, care face parte din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României. Pictura a intrat în colecţiile instituţiei muzeale de la malul mării în anul 1987, prin achiziţie din colecţia Paulei Maria Popa, din Bucureşti.

„Într-un secol care a trăit din plin agitaţia şi convulsiile multor curente şi tendinţe artistice, opera lui Camil Ressu şi mai ales programul său de creaţie şi de formaţie a unei noi generaţii de artişti ne apar ca exemple demne de urmat. Pentru că, ne îngăduim să credem, o cultură se construieşte în felul în care a năzuit neîncetat Camil Ressu: prin respect faţă de adevărul realităţii, prin respect faţă de valorile spirituale, prin promovarea fără concesii a exigenţei şi a calităţii autentice”, scria criticul de artă Vasile Drăguţ despre opera plasticianului, în anul 1981, în catalogul Expoziţiei retrospective „Camil Ressu”.

Pictorul Camil Ressu (1880 - 1962) s-a înscris, în anul 1897, la Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti, unde i-a avut ca profesori pe artiştii plastici G.D. Mirea şi Eugen Voinescu, iar doi ani mai tîrziu, s-a mutat la Şcoala de Belle-Arte din Iaşi. În 1902 a terminat studiile cu Medalia de argint şi a plecat în Germania, la Munchen, unde a urmat cursurile Academiei Regale de Artă. În acelaşi an, a plecat şi la Paris, unde a studiat pictura, în cadrul Academiei Julian, fiind elevul plasticianului Jean-Paul Lurens. Alături de Constantin Brâncuşi, Eustaţiu Stoenescu şi Nicolae Dărăscu, a făcut parte din „Cercul studenţilor” de la Paris, iar în 1907 s-a întors definitiv în ţară, an în care a început să colaboreze cu desene la revista „Furnica”, dar şi la cotidienele „Viitorul” şi „Adevărul”, lucrări pe care le semna cu numele Rhesus sau Resus.

La un an de la întoarcerea sa în ţară, Camil Ressu a realizat coperta volumului de poezii „Caleidoscop lui A. Mirea”, scris de Dimitrie Anghel şi Ştefan O. Iosif. În anul 1910 a realizat desene pentru periodicele „Viaţa socială” şi „Facla”, editate de N.D. Cocea, iar trei ani mai tîrziu, a deschis prima expoziţie personală la Ateneul Român. Pictorul a fost mobilizat la Iaşi, pe lîngă Marele Cartier General al Armatei şi a pictat, în anul 1917, scene de război. În 1921, Camil Ressu a fost ales preşedintele Sindicatului artiştilor plastici din România, în acelaşi an a executat cortina Teatrului Naţional Bucureşti, iar alături de Ştefan Dimitrescu şi Nicolae Tonitza, a creat prototipuri pentru fabrica de ceramică „Troiţa” din Bucureşti. Patru ani mai tîrziu, a fost numit directorul Şcolii de Belle-Arte din Bucureşti, iar în 1931 a fost ales rectorul aceleiaşi instituţii de învăţămînt. Statul francez l-a învestit, în 1933, pe plasticianul Camil Ressu, cu titlul de Cavaler al Ordinului „Legiunea de Onoare”, iar în 1950 a fost ales preşedintele de onoare al Uniunii Artiştilor Plastici, un an mai tîrziu fiindu-i oferit titlul de Artist emerit al artei. De-a lungul carierei sale, Camil Ressu a participat la numeroase expoziţii de artă plastică, atît în ţară, cît şi peste hotare.



12