Reporter : De mulţi ani, Hîrşova a devenit cunoscută în România şi în lume datorită monumentelor sale istorice. Cum a contribuit colectivul pe care-l conduceţi la formarea şi promovarea acestei imagini?

Dragomir Nicolae Popovici : De obicei, noi, cei care lucrăm aici, preferăm să lăsăm faptele să afirme ceea ce credem că trebuie făcut. Înainte de toate, trebuie să precizez că sîntem conştienţi de valoarea socială a cercetării pe care o facem. Fiind finanţaţi din fonduri bugetare, credem că rezultatele noastre trebuie să fie puse în slujba comunităţii, în primul rînd, în ceea ce priveşte educaţia, apoi, sprijinirea dezvoltării economice a acesteia. Dar esenţială este educarea comunităţii locale şi conştientizarea aleşilor săi de valoarea imensă a patrimoniului arheologic pe care îl deţine Hîrşova. Prezentarea rezultatelor ştiinţifice în publicaţii de specialitate sau participarea la programe de cercetare naţionale sau internaţionale, la reuniuni ştiinţifice din ţară sau din Franţa, Anglia, Suedia, Danemarca, Germania constituie doar o mică parte a eforturilor noastre. De-a lungul timpului, specialişti prestigioşi din multe ţări europene şi chiar de peste Ocean au vizitat tell-ul, fiind atraşi, aici, de importanţa şi valoarea descoperirilor. Lor li s-au adăugat şi studenţii străini, care au participat la cercetările noastre. În perioada anilor 1996-1998, împreună cu specialiştii francezi şi cu finanţare în totalitate franceză, a fost realizată expoziţia „Viaţa pe malul Dunării acum 6500 ani”, integral bilingvă, itinerată la Paris şi Orleans. În ţara noastră, a fost vizitată la Constanţa, Bucureşti, Braşov, Suceava, Bacău şi Iaşi. În prezent, ea se află la muzeul din Hîrşova, alcătuind scheletul expoziţiei de preistorie, fiind donată oraşului de către colegii noştri din Franţa. Multe din piesele de aici vor face parte dintr-o expoziţie dedicată epocii neolitice, organizată în 2008, în Elveţia şi, probabil, şi în alte ţări europene. Colegii de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, cu sprijinul Consiliului Judeţean Constanţa şi dăruirea extraordinară a lui Constantin Nicolae, responsabilul Muzeului de la Hîrşova, au realizat un cochet şi foarte bogat în patrimoniu muzeu la Hîrşova, unde cele mai frumoase piese descoperite pe tell pot fi admirate de către oricine este interesat de istoria locurilor. Şi, nu în ultimul rînd, nu pot să nu menţionez faptul că, pentru prima dată în România, începînd cu anul 2000, colectivele de cercetători de pe şantierele arheologice din oraş organizează „Ziua Porţilor Deschise”, manifestare care se adresează, în primul rînd, hîrşovenilor. Anul trecut, de exemplu, tot în premieră în România, cu ajutorul Muzeului de Istorie din Constanţa, în primul rînd al directorului acestei instituţii, dr. Constantin Chera, s-a realizat transmiterea live pe internet a acestei manifestări pe care prietenii noştri din ţară, dar şi din Franţa, Anglia, Maroc şi Italia au putut să o urmărească. Trebuie să menţionez că primul premiu pentru Patrimoniu Cultural Naţional Cultural „Adrian Rădulescu” a fost acordat colectivului acestui şantier, care a însemnat pentru noi foarte mult.

Rep.: Ce credeţi că trebuie făcut, în Dobrogea, în general, unde sînt situri istorice de valoare excepţională, dar şi la Hîrşova, pentru ca acestea să fie introduse în circuitul cultural-turistic?

D. N. P. : Nu sînt specialist în acest domeniu şi mi-ar fi greu să am o opinie autorizată. Pe de altă parte, ştiu că în judeţul Constanţa există specialişti de înaltă ţinută, iar Consiliul Judeţean Constanţa are o experienţă în acest domeniu, neegalată în ţara noastră, dovadă tot ceea ce s-a realizat în judeţ. Chiar dacă sîntem de acord că se mai pot face multe lucruri, în acelaşi timp, trebuie să recunoaştem că nu se poate face tot în foarte scurt timp. Singura opinie pe care o pot avea se referă la includerea oraşului Hîrşova în programe cu finanţare europeană, care să permită obţinerea fondurilor necesare pentru conservarea şi restaurarea monumentelor existente şi de promovare a acestui extraordinar de valoros patrimoniu. Tell-ul şi cetatea Carsium au nevoie urgentă de protecţie şi restaurare, ca să nu devină foarte repede… istorie.

Rep.: Cum decurge o zi de cercetare pe şantierul de la Hîrşova?

D. N. P.: Pentru că afară este foarte cald, ne-am modificat programul. Începem la 5.30 şi lucrăm pînă la 11.00, după care facem o pauză pînă la 17.30, cînd reluăm lucrul pînă la 20.30. Am încercat să începem de la 5.00, dar lumina nu este bună, astfel că am renunţat. „Terorizez” studenţii să se protejeze de soare şi să bea apă minerală… cu lămîie.

Rep.. Le transmiteţi un mesaj cititorilor cotidianului „Telegraf”?

D. N. P.: Am senzaţia că, adeseori, ne concentrăm prea mult asupra problemelor de azi. Sîntem prea mult ancoraţi în realitatea imediată. Cred că ar trebui să ne concentrăm mai mult asupra celor ce vor urma. O perspectivă mai largă ne poate ajuta să înţelegem mai bine sensul a ceea ce, de fapt, dorim şi deci, a ceea ce trebuie să facem.