Adaptarea şi dezvoltarea metalurgiei bronzului în spaţiul carpato-balcanic determină o profundă transformare etnică şi lingvistică, fapt care a corespuns cu primele etape ale formării triburilor trace. În patrimoniul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa se remarcă o sabie miceniană, desoperită la Medgidia, care datează din secolul al XIV-lea î.Hr., această piesă constituind o mărturie importantă a stabilirii legăturilor cu lumea sudică. Din colecţia de bază a instituţiei muzeale de la malul mării mai fac parte şi depozitele de seceri şi de topoare descoperite în localităţile Nicolae Bălcescu, Constanţa şi Gura Dobrogei, care datează din perioada de la sfîrşitul epocii bronzului.

În periplul prin sălile Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie, vizitatorii mai pot admira şi piese din epoca fierului, dintre acestea remarcîndu-se o vatră rituală ormanentată, descoperită la Gura Canliei, din secolul al VII-lea î.Hr. Tot din epoca fierului face parte şi o statuie de granit a unei căpetenii traco-scitice, piesă scoasă la suprafaţă la Sibioara, dar şi un vas de cult, lucrat din bronz. „Vasul are buza îngroşată şi puţin evazată. Corpul este mai bombat la mijloc, fundul vasului are formă de calotă. Pe corp, vasul are 12 cîmpuri delimitate de o linie în relief, iar tortiţele verticale reprezintă doi ţapi în picioare”, a precizat muzeograful Cecilia Paşca.