Scăderea de aproape 10%, înregistrată marţi de indicii Bursei din Shanghai şi Shenzhen 300, a influenţat, în principal, bursele din statele emergente şi companiile cu o capitalizare de piaţă redusă. Corecţia de pe pieţele chineze s-a produs după ce autorităţile locale au anunţat că vor intensifica eforturile de prevenire a speculaţiilor. Toate bursele de valori, acţiunile şi indicii de piaţă, în pieţele mature şi majoritatea celor emergente, din America de Sud, Australia, Noua Zeelandă sau Rusia, au înregistrat scăderi puternice. Un val de neîncredere s-a propagat rapid în pieţele de capital, investitorii retrăgîndu-se din instrumentele considerate riscante şi reorientîndu-se către investiţiile în obligaţiuni. O investiţie într-o acţiune sau indice de piaţă este mai riscantă decît una în obligaţiunile garantate de guverne.

Constituirea unei agenţii guvernamentale în China pentru a verifica şi lupta împotriva vînzărilor ilegale de acţiuni, cumpărării cu bani împrumutaţi, este un lucru încă destul de neclar, avînd in vedere că nu există un cadru care să permită identificarea sau catalogarea unei astfel de investiţii ca fiind legală sau nu. Ca urmare, Bursele din China au scăzut rapid cu valori foarte mari, aproape de 10%, conducînd la pierderi uriaşe, de circa 110 miliarde de dolari. China se dezvoltă cu un ritm anual de peste 10%, înghiţind cantităţi uriaşe de materii prime, fiind o piaţă care dă tonul la creşterea economică globală. Nu sînt puţini cei care se întreabă dacă nu cumva va veni şi rîndul Indiei să fie sufocată de propria dezvoltare, de afluxul mare de bani ce generează investiţii ineficiente.

Investitorii în pieţele de capital înţeleg această mişcare ca o scădere a cererii de produse şi materii prime din partea Chinei, deci o scădere a cererii pentru majoritatea companiilor lumii. Efectul s-a propagat în lanţul tehnologic specific fiecărei industrii, deoarece o scădere a cererii reprezintă o scădere a veniturilor companiei, deci dividende mai mici şi scăderi de preţ al acţiunilor pe piaţă. Indicele S&P 500 a avut cea mai mare scădere din ultimii trei ani. Este un indice format, în special, din acţiuni ale companiilor producătoare şi exportatoare de materii prime, bunuri de consum larg, IT şi alte domenii tehnologice, afectate primele atunci cînd este vorba despre o recesiune. Dow Jones Industrial Average a scăzut cu circa 4%, Nasdaq Composite Index cu 4%, indici foarte stabili, de altfel, datorită internaţionalizării activităţii lor. Deşi, cu o zi în urmă, pieţele emergente atingeau valori maxim istorice, marţi, pieţele din Rusia scădeau cu 4%, Brazilia cu 4%, pieţele europene, de asemenea, cu valori între 2 şi 5%. Alcoa, cel mai mare producător de aluminiu, scădea marţi cu 6%, deoarece China este cel mai mare consumator de aluminiu.

În pieţele emergente, efectele au fost foarte puternice, deoarece China a părut să îşi autoimpună o scădere a ritmului de dezvoltare pentru a lăsa lucrurile să se aşeze. Astfel, piaţa din Turcia, ISE National 100 Index din Polonia WIG20 Index, din Cehia şi Ungaria au cunoscut scăderi importante. Deşi nu există o legătură directă între economiile est-europene şi China, efectul a fost psihologic.

În China, acţiunile şi indicii au început să îşi revină peste noapte, crescînd cu aproape 2%, anunţînd o reechilibrare între piaţa de capital şi cea a obligaţiunilor, o revenire uşoară a apetitului pentru risc deşi, în continuare, bursele emergente sînt văzute a fi supraevaluate.

Preşedintele Federal Reserve, sistemul de bănci centrale american, Ben Bernanke, a declarat, miercuri, că prăbuşirea burselor de valori de săptămîna aceasta nu a modificat prognoza instituţiei referitoare la creşterea economică moderată a Statelor Unite. Remarcile sale au fost provocate de cea mai mare cădere a burselor din 2001.