Duminică, piraţii somalezi au fost izgoniţi din principala lor bază, portul Haradheere, de militanţii din cea mai puternică grupare rebelă a ţării, Hizbul Islam, o evoluţie ce poate avea urmări importante pentru cei peste 300 de ostatici străini deţinuţi de piraţi în prezent, între care cinci români. Este posibil ca islamiştii să urmărească să preia controlul asupra acestei pieţe profitabile sau să caute să câştige un reper important înainte ca terenul să fie ocupat de rivalii dintr-o altă grupare militantă, al-Shabab, care are legături cu al-Qaida. Militanţii din Hizbul Islam au pierdut deja o sursă majoră de venituri când au fost alungaţi de al-Shabab, consideraţi cei mai periculoşi rebeli, din portul sudic Kismayo, unde încasau taxe comerciale.

Orice combinaţie între piaţa pirateriei şi insurgenţa islamistă, mai periculoasă, are implicaţii majore pentru cei peste 300 de ostatici străini şi asupra capacităţii viitoare a companiilor de shipping de a plăti răscumpărările. Dacă militanţii preiau controlul asupra pieţei pirateriei, sumele plătite ca răscumpărare vor ajunge în mâinile grupărilor teroriste. Militanţii din Hizbul Islam susţin că au venit la Haradheere, port aflat la 500 de kilometri de capitală, la solicitarea localnicilor, care le-au cerut să le asigure securitatea. Islamiştii nu au întâmpinat rezistenţă din partea piraţilor. Aceştia, de ordinul sutelor, au plecat de bunăvoie în maşini de lux şi camioane, cărând televizoare, generatoare şi saltele. Rebelii, circa 200, puternic înarmaţi, au ocupat poziţii strategice în oraş. Potrivit unui oficial, numai trei vase capturate erau ţinute în acel moment ancorate la Haradheere - UBT Ocean, MV Rak Afrikana şi Sakoba. Niciunul dintre acestea nu are români la bord.

Piraţii spun că în urmă cu câteva zile rebelii şi-au trimis reprezentanţi care le-au cerut să împartă veniturile cu ei, dar piraţii au refuzat. Haradheere, Hobyo şi Eyl sunt principalele baze de unde operează piraţii din Somalia. Piraţii au câştigat zeci de milioane de dolari capturând vase comerciale, pe care le aduc la coastă şi pentru care cer răscumpărări. Până acum, nici Hizbul Islam, nici al Shabaab nu s-au implicat direct în actele de piraterie, o practică ce a înflorit în lipsa unui guvern puternic şi a domniei legii. Insurgenţii islamişti controlează o mare parte din capitala Mogadiscio şi încearcă să răstoarne Guvernul de trei ani. Somalia nu mai are un guvern funcţional de aproape 20 de ani. Sâmbătă, două bombe au explodat într-o moschee din capitală provocând moartea a 46 de persoane şi rănirea câtorva zeci. Hizbul Islam şi al-Shabaab se luptă ca să răstoarne guvernul sprijinit de Occident de la începutul anului 2007. Peste 21.000 de civili au fost ucişi în acest stat de la începutul insurgenţei.

Coasta somaleză a Oceanului Indian a început să fie folosită pentru acte de piraterie de la căderea Guvenului somalez, la începutul anilo \'90. Pe aici trece una dintre cele mai importante rute navigabile din lume. Câteva ţări şi-au trimis forţele navale să patruleze în zonă şi să combată piateria. Vasul Asian Glory, care naviga sub pavilion britanic şi la bordul căruia se află doi români, a fost capturat de piraţii somalezi pe 1 ianuarie, în timp ce transport maşini din Singapore la Jeddah. Alţi doi marinari români se mai află la bordul navei sub pavilion britanic St. James Park, care a fost capturată de piraţii somalezi la sfârşitul lunii decembrie în Golful Aden. La începutul lunii februarie, piraţii au cerut o sumă record pentru răscumpărarea Asian Glory, 15 milioane de dolari, şi alte trei milioane pentru St James Park. Un al cincilea marinar român se află la bordul navei M/V RIM, un cargo libian cu o capacitate de 4.800 tone, sub pavilion nord-coreean, capturat în nord-vestul Golfului Aden, la sud de coastele Yemenului. Piraţii au cerut o răscumpărare de trei milioane de euro pentru eliberare, ameninţând că în caz contrar vo executa echipajul.