• 9 din 10produse conțin arome artificial
• 1 din 2produse conține glicerină
• 2 din 5produse conțin cisteină
• 3 din 7produse conțin conservanți.

În 14 sortimente de plăcintă cu brânză s-au identificat 23 de aditivi alimentari. Studiul privind calitatea plăcintelor cu brânză, fabricate industrial, face parte dinCampania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”.Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselorastfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză pentru familialor.Totodată, Asociația Pro Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să atragă atenția consumatorilor, cat si autoritatilor statului roman cu privire la procesul de denaturare legala a multor produse traditionale, astfel incat acestea sa intreprinda masurile legale care se impun pentru a stopa acest proces si pentru a sustine financiar si logistic campaniile de educare si informare a consumatorilor intreprinse de catre singura organizatie de utilitate publica, membra a Organizatiei Europene a Consumatorilor (BEUC).

Definiţia plăcintei

Dicționarele definesc plăcinta ca un preparat din categoria desertului (sau gustărilor rapide), realizat din foi de aluat și umplutură, supus unui tratament termic și consumat cald sau rece, deseori în asociere cu un aliment lichid sau o băutură.Este greu de închipuit un consumator din spațiul românesc care să nu consume cu multă plăcere această delicatesă, fie pentru a încheia o masă sănătoasă luată în tihnă acasă sau la un local, fie chiar și fugitiv lângă un punct de patiserie de pe drumurile celor ocupați și grăbiți. Este atât de îndătinată și de mult implicată în viața comunităților contemporane, încât meseria de plăcintar / patiser s-a consacrat demult în toată lumea, iar rețeaua de plăcintării / patiserii este prezentă în toate comunitățile, unele plăcintării cu tradiție devenind centre de mare interes, inclusiv pentru turismul zilelor noastre. Plăcinta cu răvașe și cu „bănuți de noroc“, de Anul Nou, este prima dintr-o listă cu astfel de produse, urmată în perioada sărbătorilor de iarnă de reeditări care se desfășoară cam sub regula excesului.

APC a achiziționat, în ultima decadă a lunii decembrie anul curent,14 sortimente deplăcinte cu brânză comercializate în cadrul marilor structuri comerciale de tip hipermarket. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți a APC România, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:

1. Analizarea ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.

2. Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.

3. Analiza informațiilor aferente declaraţiei nutriționale în vederea realizării unor recomandări care să-i ajute pe consumatori să aleagă în cunoștință de cauză o plăcintă cu brânză.

4. Analiza denumirii produselor și al altor mesaje/pictograme atât din punctul de vedere al clarității mesajului transmis consumatorului, cât și din punctul de vedere al respectării prevederilor legale din actele normative aplicabile.

5. Analizarea ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.

1. Analizarea ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.

Ingredientele regăsite în compoziția plăcintelor cu brânză analizate sunt următoarele:făină de grâu, făină de orez, griș de grâu, fibre de grâu, uleiuri vegetale (ulei de floarea soarelui, ulei de palmier, ulei de cocos, ulei din semințe de bumbac, ulei de măsline), apa, fulgi de cartofi, amidon, amidon din porumb, celuloză, sare iodată, zahăr, dextroză, maltodextrină, sirop de glucoză, lactoză, gluten din grâu, margarină, caș, stafide, brânză de oaie, brânză de vaci, brânză telemea, brânză Mizithra, brănză Feta, urdă din lapte de vacă, pulbere de brânză, zer praf, zer, proteine din lapte, lapte praf integral, praf de ou, praf de albuș de ou, gălbenuș de ou, condimente, enzime, miere, mere și scorțișoară.

Proporția dintre aluat și umplutură la produsele analizate variază astfel:

La 14% dintre produse, aluatul deține 62%, iar umplutura deține 38%;

La 29% dintre produse, aluatul deține 50%, iar umplutura deține 50%;

La 43% dintre produse, aluatul deține 60%, iar umplutura deține 40%;

La 7% dintre produse, aluatul deține 65%, iar umplutura deține 35%;

La 7% dintre produse proporția aluatului și a umpluturii este nespecificată.

La 86% din sortimentele de plăcintă cu brânzăanalizate s-a folositgrișul din grâu în umpluturaacestora.92% din plăcintele analizateconținarome artificiale în compoziția umpluturii,dintre care 14% arome de brânză, 7% aromă de portocale, iar la71% dintre produse aromele folosite în compoziția umpluturii nu au o denumire precizată. La unele sortimente de placintă cu brânză în umplutura acestora există celuloză, amidon, zer praf, praf de ou, fibre de grâu, fibre, glicerină, pulbere de brânză, fâină de orez și aditivi alimentari.

2. Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.

În ceea ce privește prezența aditivilor in cele 14 plăcintele cu brânză analizate, situația se prezintă astfel:

50% din plăcintele analizate conțin glicerină;

43% din plăcintele analizate conțin conservanți, dintre care 29% sorbat de potasiu și 14% benzoat de sodiu;

36% din plăcintele analizate conțin carboximetilceluloza de sodiu;

36% din plăcintele analizate conțin acid citric;

36% din plăcintele analizate conțin celuloză;

28% din plăcintele analizate conțin fosfați, dintre care 14% difosfați și 14% fosfat d3. sodiu;

21% din plăcintele analizate conțin acid ascorbic;

21% din plăcintele analizate conțin alfa-tocoferol;

21% din plăcintele analizate conțin caroteni;

14% din plăcintele analizate conțin caragenan;

14% din plăcintele analizate conțin silicat de calciu;

14% din plăcintele analizate conțin dioxid de siliciu;

14% din plăcintele analizate conțin annatto;

14% din plăcintele analizate conțin mono și digliceride ale acizilor grași;

7% din plăcintele analizate conțin clorură de calciu;

7% din plăcintele analizate conțin gumă de guar;

7% din plăcintele analizate conțin sorbitan tristearet;

7% din plăcintele analizate conțin fosfat de diamidon acetilat.

E 202 – sorbat de potasiu,conservant. Este un aditiv ce irită pielea, ochii şi mucoasele. Poate fi genotoxic și mutagen pentru celulele sângelui uman.
E 211 – benzoat de sodiu, conservant cu acțiune antibacteriană și antifungică în mediul acid. Benzoatul de sodiu este un conservant sintetic care, în reacție cu acidul ascorbic, generează benzen, substanță toxică cancerigenă.
E 322 - lecitina de soia se obtine din reziduurile lichiderămase după ce uleiul de soia crud trece printr-un proces de degomare (eliminarearășinilor și gumelor). Este un deșeu care conține solvenți și pesticide și poate avea o consistență fie gumoasă, fie solidă, ca de plastic. Lecitina se folosește caemulsificatorpentru a preveni separarea apei de grăsimi, dar ajută și laconservarea alimentelormărindu-le termenul de valabilitate pe raft.
E 330 – acid citric -este un compus organic, cristalin, fără culoare, care aparține clasei de acizi carboxidici și este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale și poate ataca smalțul dinților. Acidul citric nu este recomandat în alimentația copiilor și nu trebuie consumate alimente ce conțin acid citric de către cei care au afecțiuni cardiovasculare sau renale, afecțiuni ale aparatului digestiv și diaree.
E407 - caragenanul este un gelifiant, agent de îngroșare. Unele studii au arătat că există riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar.
E412 - guma de guareste o polizaharidă folosită în industria alimentară ca stabilizator, emulgator și agent de îngroșare. Poate provoca greață, flatulență și crampe.
E 422 - glicerol/glicerinasau glicerolul se folosește ca umectant cu rol în păstrarea hidratării aluatului/umpluturii pentru a menține în mod artificial prospețimea acestora. În industria alimentară,E 422este folosit şi ca îndulcitor, conservant şi agent de îngroşare.Glicerina se folosește și în produsele cosmetice (creme de mâini, săpunuri, paste de dinți etc.) Consumul de glicerol sau de alimente ce îl conţin poate produce dureri de cap, ameţeală, balonare, greaţă, sete şi diaree.
E 450- difosfat disodiceste un emulgator care poate provoca reacții alergice, tulburări de tranzit intestinal și modifică echilibrul calciu-fosfor din organism.
E 460 - celuloza este un aditiv alimentar considerat de specialişti ca fiind inofensiv, insă, în cazul unor concentraţii mari de celuloză pot apărea probleme intestinale, cum ar fi balonarea, constipaţia sau diareea. Din această cauză, aditivul alimentar E 460 este interzis în alimentaţia copiilor din primii ani de viață.
E 509 - clorura de calciu se obține din calcar, prin reacție cu acidul clorhidric, sau ca produs secundar la obținerea sodei. Cea mai largă utilizare, în ultimii și viitorii ani, a clorurii de calciuvizează prevenirea formării gheții și îndepărtarea acesteia de pe șosele.Acumularea (clorurii) de calciu în organism (hipercalcemie) determină o serie de reacții, printre care: gust calcaros în gură, dureri de stomac, bufeuri, greață și vărsături, lipsa apetitului, sete extremă, dureri osoase, aritmie, pietre la rinichi, comă.
E 551 - slicatul de calciu este un emulgator ce poateproduce alergii cu manifestari dermatologice.
E920 – cisteinăeste agent de tratare a făinei, nu se adaugă în făina integrală, iar diabeticii trebuie sa evite această substanță pentru că poate interfera cu insulina. Acest aditiv se obține din păr uman, pene de păsări, păr de porc, gheare de păsări, copite și coarne de animale, produse petroliere secundare. Peste 80% din producţia mondială de L-cisteină este realizată în China utilizând ca sursă naturalăpărul.

3. Analiza informațiilor aferente declaraţiei nutriționale în vederea realizării unor recomandări care să-i ajute pe consumatori să aleagă în cunoștință de cauză o plăcintă cu brânză.

Obiectul analizei acestei secțiuni l-au constituit substanțelecu rol energetic, adică lipidele, glucidele și proteinele, dar și conținutul de sare din acest preparat congelat.
Valoarea energeticăce se obține prin metabolizarea unei porții de plăcintă cu brânză,adică 100 grame, variază între 258 kcal și 322 kcal.

Conținutul de lipide per porție variază între 10,7 grame și 19,7 grame, iar cel de grăsimi saturate între 2,7 grame și 8,1 grame.Numeroase studii realizate în instituții medicale și universități de prestigiu arată căgrăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare,precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru cancerele de colon și sân.

Conținutul de carbohidrați per porție variază între 26,2 grame și 39 grame, în timp ce cantitatea de zahăr adăugat variază între 0,8 și 10 grame.

Conținutul de proteine per porție variază între 5,2 grame și 8 grame.

Conținutul de sare per 100 grame produs din produsele analizate variază între 0,45 grame și 1,9 grame.

4. Analiza denumirii produselor și al altor mesaje/pictograme atât din punctul de vedere al clarității mesajului transmis consumatorului, cât și din punctul de vedere al respectării prevederilor legale din actele normative aplicabile.

„LINCO PATISERO. PLĂCINTĂ LA TAVA CU BRÂNZĂ SĂRATĂ”

Informațiile înscrise pe etichetă nu trebuie să inducă în eroare consumatorii. Mențiunea "Cu peste 70% brânză în umplutură"menționată sub forma unei pictograme pe ambalajul produsului „Linco Patisero. Plăcintă la tava cu brânză sărată”, fabricat de Orkla Foods România induce în eroare consumatorii prin faptul că creează impresia că acest tip de plăcintă ar conține multă brânză, dar de fapt într-o porție de 100 grame din acest produs există 25 grame urdă și 11 grame brânză telemea. Denumirea corecta a acestui produs, având în vedere natura ingredientelor care formează umplutura, ar trebui să fie „Plăcintă la tavă cu urdă și brânză telemea”. Producătorul Orkla Foods Romania din greșeală sau cu intenție pune semnul egalității între două ingrediente, urda, respectiv brânza telemea, care se obțin prin procese de producție total diferite, dar și din materii prime diferite, lapte, respectiv zer sau zara. Telemeaua este un sortiment de brânză care face parte din categoria brânzeturilor maturate în saramură. Consumul specific pentru obținerea unui kilogram de brânză telemea este 3-4 l lapte/kg brânză, în cazul laptelui de oaie, respectiv 6,2-7,5 l lapte/kg brânză, pentru cel de vacă. Urda este un produs lactat secundar, obținut prin fierberea zerului rămas după prepararea cașului. Pentru prepararea urdei, zara rămasă după pregătirea cașului dulce, se fierbe timp de 1 oră la temperatura de 85-90°C, interval în care are loc precipitarea restului de proteină. Din cca 10-12l de zer, rezultă de regulă 1 kg de urdă. Solicităm pe această cale retragerea de pe piață a loturilor de produse cu astfel de pictograme, respectiv cu denumirea greșită a produsului, în vederea reetichetarii acestui tip de produs.

„ALFA. PLĂCINTĂ CU BRÂNZĂ FETA”

De asemenea, sortimentul de plăcintă cu brânză fabricat în Grecia și comercializat sub denumirea comercială„Alfa. Plăcintă cu brânză Feta”,are o denumire care nu corespunde sortimentelor de brânză din compoziția care formează umplutura. Astfel, în compoziția acestui produs s-a folosit brânza Myzitra (Mizithra) în proporție de 27% și brânză Feta în proporție de 6%. Având în vedere proporția celor două tipuri de brânză din compoziția acestui tip de plăcintă, denumirea comercială corectă este Plăcinta cu brânză Myzitra și brânză Feta. Și în acest caz solicităm retragerea de pe piață a loturilor de produse în vederea reetichetarii acestora. Conform art. 6 din Legea 363/2007 privind combaterea practicilor comerciale incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii, cu modificările și completările ulterioare, ”o practică comercială este considerată ca fiind înșelătoare dacă aceasta conține informații false sau,în orice situație, inclusiv prezentarea generală, induce în eroare sau este susceptibilă să inducă în eroare consumatorul mediu,astfel încât, în ambele ipoteze fie îl determină, fie este susceptibilă a-l determina pe consumator să ia o decizie de tranzacționare pe care altfel nu ar fi luat-o, chiar dacă informațiile sunt , în fapt, corecte în raport cu unul sau mai multe”dintr-o serie de elemente.

Top 10 plăcinte cu brânză după conținutul de brânză dintr-o porție, adică din 100 grame produs

Acest top a fost realizat pentru a veni în sprijinul consumatorilor interesaţi de conţinutul de brânză, respectiv de încărcătura chimică a acestui tip de produs.

Alfa. Placintă cu brânză feta, conține 33 grame brânză (27 grame brânză Myzitra și 6 grame brânză Feta);

Edenia. Plăcintă cu brânză sărată, conține 32,4 grame brânză (22,4 grame brânză mizithra și 10 grame brânză Feta);

Bonito. Plăcintă cu brânză dulce și stafide, cu tradiție dobrogeană, conține 24,75 grame brânză dulce de vaci, 2,5 grame urdă din lapte de vacă și 1,7 grame stafide;

Bella. Placintă rulată cu brânză, conține 24,7 grame brânză (20,14 grame caș, 3,8 grame brânză de oaie și 0,76 grame brânză de vaci);

Linco Patisero. Placintă la tavă cu brânză dulce și stafide, conține 24 grame brânză proaspătă de vaci, 6 grame urdă și 2 grame de stafide;

Bella. Plăcinta familiei cu brânză dulce și stafide, conșine 24 grame brânză (22 grame brânză dulce și 2 grame brânză) și 2,4 grame stafide;

Bonito. Plăcintă cu brânză telemea cu tradiție dobrogeană, conține 23,8 grame brânză telemea de vacă și 4,75 grame urdă sărată din lapte de vacă;

Bella. Plăcinta familiei cu brânză, conține 22 grame brânză (18 grame brânză de vaci și 4 grame brânză);

Orkla. Plăcintă răsucită cu brânză Mizithra și Feta, conține 21,09 grame brânză (18,62 grame brânză mizithra și 2,47 grame brânză Feta);

Bella. Plăcintă clasică din foi cu brânză, conține 19,25 grame brânză (15,75 grame brânză dulce și 3,5 grame brânză)

Top 5 plăcinte cu brânză după numărul de aditivi

Bella. Plăcintă de casă cu brânză, conține 18 aditivi;

Bella. Plăcintă clasică din foi cu brânză, conține 12 aditivi;

Bella. Plăcinta familiei cu brânză, conține 11 aditivi;

Bella. Plăcinta familiei cu brânză dulce și stafide, conține 5 aditivi;

Bella. Plăcintă rulată cu brânză;

Bonito. Plăcintă rulată cu umplutură de brânză;
Bonito. Plăcintă cu brânză telemea cu tradiție dobrogeană, conțin câte 3 aditivi fiecare.

„Plăcinta cu brânză realizată în sistem industrial este un produs care, în cele mai multe situații, nu mai are nimic din gustul și savoarea plăcintei tradiționale. În compoziția ei există ingrediente care au denaturat rețeta acestui produs, cum ar fi: griș de grâu, fulgi de cartofi, fibre de grâu, arome artificiale etc, la care se adaugă aditivi alimentari din belșug. Le sugerez consumatorilor să cumpere plăcinte cu brânză numai după o atentă verificare a ingredientelor, a termenului de valabilitate și să fie circumspecți la anumite mențiuni/pictograme care apar pe ambalajul unor produse de acest tip și care au rolul de a le abate atenția cu privire la informațiile esențiale, menite să-i ajute să aleagă în cunoștință de cauză”, a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC România.

„Fiind tradiție recunoscută a bucătăriei românești, plăcinta face parte dintre acele plăceri ocupaționale și culinare care oferă multă satisfacție în schimbul unui efort aproape neînsemnat. Oricine are un cuptor, ceva făină și câteva fructe sau alt aliment pentru umplutură poate să se lasă pradă unui exercițiu de imaginație: se face repede un aluat din făină, apă caldă și sare, se întinde subțire sau aproape subțire, se prepară umplutura (după disponibilități, se adaugă condimente, arome, ierburi). În tava ușor unsă se întind foi, se adaugă umplutură și se repetă până la ultima foaie, se trage un baiț deasupra (un sirop de zahăr la cele dulci sau un amestec de ou cu smântână la cele sărate), se pun la cuptorul încins dinainte și după circa jumătate de oră avem bucuria în fața ochilor. Numeroase sfaturi și secrete mărunte alcătuiesc un limbaj secret al plăcintarilor și plăcintăreselor, ponturi care se dau la schimb, cu economie, ca între pasionați.”Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.

O reţetă simplă de la specialişti, de făcut în casă 100% naturală!

"Sărbătorile vin cu miros de cozonac și plăcintă de casă. Cu brânză și stafide, mere sau dovleac, plăcinta poate fi un desert ușor în orice anotimp. Pentru mine, plăcinta cu brânză îmi amintește de copilărie, de bunici și de sărbători. Astăzi, când totul se face pe fugă, nu mai reușim să fim atenți la ce mâncăm. Să fie aproape, repede, să aibă un gust pe care să-l recunoaștem și să fie ieftin. Dar, nimic din toate acestea nu înseamnă sănătos sau util pentru corpul nostru. Plăcinta o putem cumpăra de la tarabele care ne ies în cale începând cu ieșirea de la metrou, dar o putem face foarte simplu și acasa. De ce? Pentru că citind eticheta plăcintelor congelate rapid, îmi dau seama că nu seamănă nici pe departe cu ce făcea bunica. Atunci, plăcinta se mânca imediat după ce era facută, caldă, eventual cu un pahar de lapte bătut, acum trebuie să reziste săptămâni întregi în frigiderele magazinelor.
Vă propun o rețetă simplă, pe care eu am facut-o de Crăciun!
Aluatul: făină integrală, făină albă, sare și apă.
Umplutura: brânza de vaci degresată 2%, iaurt 2-5%, baton de vanilie, coajă de lămâie, scorțișoară.
Cu ce îndulcim: hidratăm un pumn de stafide și curmale, mai apoi le mixăm până devin o pastă.
Mod de preparare: se frământă aluatul foarte bine și când este omogen se pune în frigider pentru 30 de minute până când faceți umplutura. Se amestecă brânza de vaci cu iaurtul și condimentele și se mixează împreună cu stafidele si curmalele. Într-o tavă de plăcintă se pune o folie alimentară și se întinde un strat de aluat subțire de grosimea unei monede. Mai apoi se adaugă umplutura și se nivelează. Deasupra se adăugă încă un strat de aluat, peste care se pot pune ornamental câteva stafide. Se dă la cuptor 45-60 de minute la o temperatura de 180 de grade. Când este gata, se stinge focul și se mai lasă în cuptor circa 15 minute.
Simplu, sănătos, gustos, ieftin și la îndemână!!”Dr. Florin Ioan Bălănică, Specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică, Fondator al "Școlii pentru Sănătate și Longevitate", Membru al "Academiei Americane de Nutriție și Dietetică", Reprezentant pentru România al "Organizației Europene pentru Medicina Stilului de Viață" (ELMO).