#vreauuncreditcaafară - așa sintetizează liberalul Daniel Zamfir proiectul de lege privind plafonarea dobânzilor creditelor la IFN-uri. „Dacă renunțăm la hashtag-uri, rămânem cu fondul problemei. De ce dobânzile în România sunt duble față de cele din Europa? De ce băncile, aici, au profit dublu față de media comunitară? Pentru că se poate. Și nicio bancă sau IFN nu se va gândi la altceva în afară de profit. Cu orice preț. Călcând pe cadavre. Dar nu e vina lor, ci a instituțiilor statului român, care permit asta. Dacă Germania, Franța, Spania, Marea Britanie, Slovacia și Slovenia au luat măsuri de plafonare a dobânzilor, noi de ce n-am face-o? De ce nu implementăm și noi bunele practici din Europa? Sigur că e un deranj mare să ți se diminueze profitul mega-nesimțit, dar că e o dorință legitimă a noastră să aliniem costurile creditării, așa cum am făcut la carburanți, la energia electrică și la toate cele“, spune Zamfir. El amintește că ideea plafonării dobânzilor (pe formula dobândă-cheie plus 50%) se regăsește în OUG nr. 9 din 2000 (!?!), inițiată de premierul de la acea vreme - nimeni altul decât actualul guvernator al Băncii Naționale a României. Și să mai spunem că, fix în august, aceeași BNR transmitea că și-n alte țări din Europa s-au luat decizii similare, de fixare a costurilor împrumuturilor.