Tragedia petrecută la Eforie în urmă cu două zile, cînd doi copii din judeţul Iaşi s-au înecat, a atras atenţia atît autorităţilor locale, cît şi celor centrale. La nivelul autorităţilor locale, la începutul sezonului estival 2009 au fost luate măsuri pentru ca turiştii să fie atent supravegheaţi pe plaje de către serviciul de salvamar. Însă eforturile conjugate ale autorităţilor locale în colaborare cu toate instituţiile descentralizate nu au fost suficiente pentru a evita tragedii de genul celei de la Eforie. Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a declarat, ieri, în cadrul unei întîlniri cu ministrul Tineretului şi Sportului, Sorina Plăcintă, că este nevoie de soluţii mult mai dure pentru a ţine turiştii la distanţă de suprafeţele de plajă fără salvamar. “Plajele neamenajate trebuie închise. Mă gîndesc să punem plasă sau garduri în zonele unde nu există salvamar, pentru că altfel văd că nu putem gestiona aceste suprafeţe. La Eforie, cu o zi înaintea tragediei, un copil a fost salvat de la înec, pentru ca a doua zi, acelaşi copil, în aceeaşi tabără şi cu aceeaşi profesoară alături, să se înece. E clar că acel cadru didactic nu a înţeles nimic din experienţa primei zile”, a declarat Constantinescu, referindu-se la tragedia petrecută sîmbătă, cînd doi copii aflaţi în tabără s-au înecat. „Am făcut un protocol, am dotat salvamarii şi am organizat o pregătire cu Asociaţia Naţională a Salvatorilor din România, singura asociaţie profesională din România recunoscută de Uniunea Europeană, pentru a da gir de funcţionare serviciului de salvare de vieţi la standarde europene. Am achiziţionat dotări pentru salvamari: bărci cu motor, staţii de emisie-recepţie. Avem medici gata să dea primul ajutor. Am constatat însă că nu este suficient”, a explicat Constantinescu. La rîndul său, Sorina Plăcintă a subliniat rolul educaţiei în prevenirea unor astfel de evenimente. „Atunci cînd iei nişte copii, nişte tineri, nişte adolescenţi în tabără, e greu să-i ţii în mână, e greu să-i faci să înţeleagă că pericolele sînt la tot pasul. Cînd aducem la mare tineri care vin dintr-un mediu economico-social nu neapărat precar, dar care nu au toate aceste facilităţi, un ştrand, rîuri, o apă mai mare, să-i spunem aşa, trebuie să le facem şi o educaţie pro-activă, atît lor, cît şi însoţitorilor lor. Însoţitorii nu ne aparţin, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să fim atenţi şi să nu instituim un program de educare sau un program de înţelegere a mediului din zona în care sînt cazaţi, pentru a nu mai avea asemenea incidente“, a declarat Sorina Plăcintă.