UE a ajuns la un acord privind un plan curajos de salvare, evaluat la 750 de miliarde de euro, într-un efort de a împiedica propagarea crizei elene, care ameninţă, în prezent, stabilitatea pieţelor financiare din lume. Banii vor putea fi folosiţi pentru a ajuta economiile din zona euro care se confruntă cu probleme financiare. Planul constă în 440 de miliarde de euro provenind de la guvernele din Eurogrup, 60 de miliarde de euro dintr-un fond UE de urgenţă şi 250 de miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaţional.

La scurt timp după anunţarea deciziei, Banca Centrală Europeană a anunţat că este dispusă să cumpere obligaţiuni emise de guvernele din zona euro şi private, pentru a asigura lichiditatea pe pieţe. De asemenea, Rezerva Federală americană a anunţat că va redeschide acordurile swap cu alte bănci centrale, pentru a se asigura că acestea au acces la dolari. Pieţele asiatice au deschis, luni, în creştere, după anunţarea pachetului UE. Pachetul important de salvare reflectă gravitatea crizei cu care se confruntă Europa şi temerile din ce în ce mai mari potrivit cărora situaţia s-ar putea degrada atât de mult încât va submina creşterea economică fragilă a economiei globale. Măsurile contrazic deciziile anterioare, potrivit cărora fiecare ţară membră UE ar trebui să îşi administreze propriile finanţe, deschizând o perioadă în care membrii Eurogrup îşi asumă responsabilităţi fără precedent în ceea ce priveşte problemele financiare ale altor ţări. Ca semn al acestei îngrijorări mondiale, Casa Albă a anunţat că preşedintele american, Barack Obama, i-a sunat, duminică, pe preşedintele francez, Nicolas Sarkozy şi pe cancelarul german, Angela Merkel, pentru a le cere o ”acţiune hotărâtă de a construi încrederea în pieţe”. Fixându-şi ca termen să ajungă la un acord înainte de deschiderea pieţelor financiare asiatice, luni dimineaţă, miniştrii din cele 27 de state membre UE au încercat să pună la punct un pachet suficient de impresionant pentru a ţine sub control îngrijorările din ce în ce mai mari în legătură cu problema datoriilor guvernelor din Zona euro.

Şeful FMI, Dominique Strauss-Kahn, a dat asigurări că ”Fondul este dispus să susţină ajustări individuale ale membrilor europeni şi programe de salvare, prin trasarea şi monitorizarea unor măsuri economice, precum şi prin asistenţă financiară, atunci când i se cere”. Deşi fondul de stabilizare este o veste bună pentru investitori, care au cerut UE să ia măsuri mai concrete, poate o ştire şi mai importantă este că BCE va acţiona pentru a stabiliza pieţele. Mulţi investitori au cerut BCE să facă acest pas, iar faptul că nu a anunţat un plan în acest sens, după consiliul de săptămâna trecută, a contribuit la scăderea de joi a burselor. Un astfel de pas este o veste foarte bună şi ar putea determina investitorii să cumpere din nou active riscante pe care le-au vândut săptămâna trecută, a explicat Sebastian Galy, expert la BNP Paribas din New York.

Cei 440 de miliarde de euro promişi de guvernele din zona euro nu sunt disponibili imediat, urmând să fie împrumutaţi de o entitate creată în acest scop şi oferiţi ţărilor care întâmpină probleme, după caz. Creditele luate de această entitate vor fi garantate de ţările din zona euro, cu excepţia celei care cere ajutor. Această entitate le permite statelor membre să se ajute reciproc, fără să încalce tratatele de aderare la UE, care interzic unei ţări să îşi asume datoria alteia. Garanţiile ar urma să fie repartizate după aceleaşi criterii ca cele folosite pentru creditul oferit Greciei. Astfel, Germania va asigura cea mai mare proporţie. Însă, pentru a apela la aceşti bani, va fi nevoie de aprobarea parlamentelor naţionale, ceea ce ar putea întârzia aplicarea măsurii. UE va putea mobiliza mai repede fondul de urgenţă de 60 de miliarde de euro. Acesta este inclus deja în bugetul total al UE, fiind destinat ajutoarelor pentru dezastre naturale şi alte evenimente excepţionale.