Protestatarii ucraineni nu se dau plecaţi din centrul Kievului şi, mai nou, încearcă să îşi explice cauza în faţa unităţilor antirevoltă care protejează clădirile oficiale, proiectând în plină stradă jurnale de ştiri televizate. Poliţiştii au răspuns difuzând la un volum mai mare cântece militare sovietice. Opozanţii au instalat un cearşaf alb de mari dimensiuni pe doi stâlpi, în faţa barierelor ridicate de poliţişti în faţa clădirilor Guvernului, pentru a transmite 24 de ore din 24, cu ajutorul unui proiector, jurnalele televizate ale posturilor de televiziune care le dau cuvântul. Poliţiştii, însă, dispun de o sonorizare mai puternică.

BANII VORBESC Protestele s-au intensificat în ultimele trei săptămâni, în contextul adoptării unor legi care permiteau dispersarea brutală a manifestaţiilor. Legile controversate au fost ulterior abrogate, iar puterea a făcut aproape toate concesiile cerute de opoziţie, în afara organizării alegerilor anticipate. Situaţia din Ucraina riscă să se rezolve din afara ţării. UE pregăteşte împreună cu SUA un important program de asistenţă financiară pentru Ucraina, după cum a anunţat Catherine Ashton, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe. Tot mai multe voci din cancelariile europene susţin că UE trebuie să-i promită Ucrainei perspectiva de aderare, chiar dacă actuala putere a respins semnarea acordului de asociere. La Moscova, bineînţeles, atitudinea este alta. Rusia a îndemnat opoziţia ucraineană să renunţe la „ameninţări” şi „ultimatumuri”, pentru a permite ţării să iasă din criză. Reprezentanţii Guvernului interimar de la Kiev au început negocierile la Moscova privind modalităţile de rambursare a datoriei la gaze, tot mai importantă. Rusia şi-a multiplicat semnele de nerăbdare, iar vicepremierul ucrainean Iuri Boiko, însărcinat cu dosarul privind gazele naturale, a efectuat ieri o vizită la sediul grupului rus Gazprom şi s-a întâlnit cu Aleksei Miller, directorul companiei. Naftogaz datorează 2,634 miliarde de dolari Gazpromului, sumă aferentă anului 2013, şi a importat în ianuarie gaze în valoare de 658 milioane de dolari. Astfel, Ucraina datorează Rusiei, în total, 3,3 miliarde de dolari

Rusia şi UE se acuză reciproc că exercită presiuni asupra oficialilor de la Kiev, ameninţaţi de faliment, cu scopul de a-şi atrage ţara în sfera de influenţă, iar problema gazelor s-a aflat printre dosarele-cheie în cadrul negocierilor între guvernele ucrainean şi rus. Pe de altă parte, Moody's a coborât ratingul de credit al Ucrainei de la „Caa1” la „Caa2”, cu perspectivă negativă, din cauza escaladării tensiunilor sociale şi politice, care generează riscul apariţiei unei crize administrative severe şi a incertitudinii politice pe termen lung. Un alt factor care a influenţat decizia Moody's este creşterea puternică a cererii de valută, în special din partea populaţiei. Hrivna ucraineană s-a depreciat în luna ianuarie cu 4,4%, cea mai proastă evoluţie din august 2009 încoace. Randamentele obligaţiunilor ucrainene în dolari cu maturitatea în iunie au crescut pe piaţa secundară cu peste un punct procentual, la 14,7%, cel mai ridicat nivel de la jumătatea lunii decembrie, după ce au înregistrat scăderi la jumătatea săptămânii, în urma demisiei premierului Mikola Azarov.

Ratingul Ucrainei este afectat, potrivit Moody's, şi de incertitudini legate de predictibilitatea sprijinului financiar extern din partea Rusiei. Perspectiva negativă atribuită ratingului este determinată de riscul persistent al unei crize de lichiditate în valută, chiar şi în cazul în care împrumutul de la Rusia urmează să fie distribuit conform planului. Astfel, Moody's consideră că este puţin probabil ca Guvernul Ucrainei să aibă posibilitatea de a aborda în mod eficace problemele structurale ale economiei. Rusia a distribuit, în luna decembrie, o primă tranşă, de 3 miliarde de dolari, din finanţarea externă de 15 miliarde de dolari oferită Guvernului la un cupon de 5%, împreună cu o reducere a preţului la gaze, pentru a abandona semnarea unui tratat de asociere cu UE. Moody's consideră că plata viitoarelor tranşe din partea Rusiei este incertă. Mărimea pachetului de finanţare este similară cu suma vizată de Ucraina în timpul negocierilor anterioare cu FMI, care ar fi fost condiţionate de flexibilizarea cursului de schimb valutar, liberalizarea preţului la gaze pentru populaţie şi consolidarea fiscală.

AZIL MEDICAL Pe de altă parte, opozantul ucrainean Dîmitro Bulatov, care susţine că a fost torturat timp de o săptămână de persoane necunoscute, a ajuns duminică seară la Vilnius, în urma presiunilor occidentalilor, şocaţi de imaginile cu militantul însângerat care au făcut înconjurul lumii. În Lituania, el va primi îngrijiri medicale. Bulatov, un militant foarte activ în manifestaţiile împotriva preşedintelui Viktor Ianukovici şi căruia autorităţile urmau să-i deschidă dosar pentru organizarea de proteste masive în momentul în care a fost răpit, a fost lăsat să meargă în străinătate pentru a primi îngrijiri medicale, a anunţat Parchetul de la Kiev. Militantul, în vârstă de 35 de ani, tatăl a trei copii, a atras atenţia comunităţii internaţionale după ce posturile de televiziune din întreaga lume au difuzat imagini cu el având faţa plină de sânge.

Cazul lui Bulatov, răpit la 22 ianuarie şi eliberat într-o pădure, la 30 ianuarie, după ce a fost torturat, aşa cum susţine el, a devenit emblematic pentru reprimarea criticilor regimului ucrainean şi a fost discutat sâmbătă de occidentali la întâlnirea cu opoziţia şi cu şeful diplomaţiei ucrainene. Cazul Bulatov se adaugă altor bătăi şi răpiri ale membrilor opoziţiei de la Kiev, care au avut loc de la izbucnirea protestelor fără precedent ce au cuprins Ucraina de peste două luni.