Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a dezvăluit, vineri, un plan de pace în 14 puncte, al cărui obiectiv este să pună capăt insurecţiei separatiste pro-ruse din estul ţării. Acest plan conţine, între altele, puncte referitoare la dezarmare, garantarea unui culoar pentru plecarea mercenarilor ruşi şi ucraineni sau descentralizarea puterii şi protejarea limbii ruse prin intermediul unor amendamente la Constituţie. Însă în plan nu figurează şi încetarea unilaterală a focului anunţată de către preşedintele ucrainean. Planul a intrat în vigoare vineri seară şi va dura o săptămână.

ACORD PREZENTAT KREMLINULUI Insurecţia separatistă din regiunea industrială rusofonă Donbas s-a soldat cu cel puţin 360 de morţi, începând din aprilie, şi ameninţă unitatea acestei foste republici sovietice, devastată deja de recesiune. Între celelalte puncte figurează eliberarea ostaticilor, crearea unei zone-tampon de zece kilometri la frontiera dintre Ucraina şi Rusia, amnistie pentru cei care au depus armele şi nu au comis crime grave sau încetarea ocupării ilegale a sediilor administraţiei regionale de la Doneţk şi Lugansk, aflate sub controlul rebelilor. Planul citează şi organizarea rapidă de alegeri legislative locale şi un program în vederea creării de locuri de muncă în regiune.

Preşedintele pro-occidental Petro Poroşenko, învestit în funcţie la începutul lunii, l-a sunat joi seara pe omologul său rus, Vladimir Putin, pentru a discuta despre acest plan pe care l-a prezentat oficial vineri, într-un discurs. Kremlinul, citat de site-ul Russia Today, a anunţat că Vladimir Putin a făcut o serie de comentarii asupra planului, insistând asupra necesităţii de a pune imediat capăt operaţiunii militare lansate de oficialii de la Kiev contra miliţiilor separatiste pro-ruse în regiunile Doneţk şi Lugansk. Petro Poroşenko i-a spus, la rândul său, şefului Kremlinului că el ”contează pe susţinerea planului de pace după încetarea focului”. Deocamdată, însă, în planul în 14 puncte nu există nicio menţiune a încetării unilaterale a focului, anunţată săptămâna aceasta de către preşedintele ucrainean, şi deja Rusia a lansat manevre militare în Siberia şi în Urali, pentru a face o verificare privind capacitatea trupelor. ”O serie de unităţi motorizate şi antiaeriene, cu bazele în Ural şi Siberia de Vest, au fost plasate în alertă”, a declarat aghiotantul colonelului Iaroslav Roşciupkin, de la Districtul Militar Central. Aceste trupe sunt în drum către poligoane militare aflate la mai mulţi kilometri distanţă de bazele lor, fără să ofere alte precizări despre localizarea acestora.

GRANIŢE CONSOLIDATE... Anunţul intervine în contextul în care NATO a denunţat o nouă consolidare a prezenţei militare ruse la frontiera cu Ucraina şi în urma unei reuniuni a Consiliului rus pentru Securitate, în cadrul căruia Vladimir Putin a discutat despre confruntările armate din estul Ucrainei. Ieri, Rusia s-a declarat ”surprinsă” de acuzaţiile NATO cu privire la concentrarea unor trupe ruseşti la frontiera ucraineană, dând asigurări că este vorba doar despre măsuri legate de protejarea frontierei, decise în urmă cu mai multe săptămâni. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a acuzat Rusia că procedează la o nouă consolidare a prezenţei militare ruseşti la frontiera ucraineană, pe care a catalogat-o drept un pas înapoi regretabil. Pe 7 iunie, Vladimir Putin a dat ordin să fie consolidate controalele la frontiera cu Ucraina, pe unde a afirmat că pătrund valuri de locuitori din estul ţării vecine, teatrul unor confruntări armate între insurgenţi pro-ruşi şi trupe guvernamentale ucrainene.

Dacă este clar care este direcţia păcii, UE va avea consultări, în iulie, atât cu oficialii de la Moscova, cât şi cu cei la Kiev, pe tema acordului de asociere cu Ucraina. Discuţiile vor fi coordonate de comisarul UE pentru Comerţ, Karel de Gucht, prima reuniune fiind programată pe 15 iulie. Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, este aşteptat pe 27 iunie la Bruxelles, pentru a semna secţiunea economică a acordului de asociere cu UE. Vizita şi semnătura se vor concretiza după ce Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, anunţa săptămâna trecută că UE este dispusă să discute cu Rusia despre temerile acestei ţări privind apropierea Ucrainei de Blocul comunitar. ”Este vorba despre discuţii pe tema condiţiilor de aplicare a acordurilor, nu de modificarea acestora”, a dat, totuşi, asigurări un oficial UE.