DINCOLO DE LIMITELE NAŢIONALE Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy au elaborat un plan pentru depăşirea crizei, pe care îl vor prezenta preşedintelui Consiliului European, Herman van Rompuy, în perspectiva apropiatului summit din 30 ianuarie de la Bruxelles. Documentul oferă sprijinul guvernelor de la Berlin şi Paris faţă de propunerea de introducere a unei taxe pe tranzacţiile financiare, precum şi ample măsuri pentru a întări creşterea, crearea de locuri de muncă şi competitivitatea în întreaga Europă.

Pentru combaterea şomajului aflat la un nivel ridicat în multe ţări europene, planul propune ca birourile de forţă de muncă să se angajeze să ofere într-un termen determinat un loc de muncă sau un loc de formare persoanelor care caută de lucru. Se mai propune ca în regiunile de frontieră să se creeze în mod experimental agenţii comune de ocupare a forţei de muncă, pentru a prezenta oferte dincolo de limitele naţionale. Potrivit iniţiativei, costurile salariale trebuie să se reducă, trebuie să se faciliteze acordarea de credite întreprinderilor mici şi mijlocii, iar acestea să-şi simplifice contabilitatea. Planul mai prevede simplificarea unor norme bancare pentru a asigura afacerile financiare, astfel încât să crească numărul creditelor acordate întreprinderilor.

O MAI MARE FLEXIBILITATE Guvernele de la Berlin şi Paris fac presiuni pentru realizarea de reforme în administraţiile publice cu scopul de a se reduce birocraţia şi pledează pentru sprijinirea în mod special a ţărilor care au prezentat deja programe stricte de economii şi reforme. Pentru ca aceste stricte economii să nu conducă întreprinderile la ruină, se prevede stabilirea unui fond special de creştere şi competitivitate ce va fi alimentat cu bani proveniţi din fonduri care nu au fost folosite. Reformele privind fondurile de salvare, anunţate în ultimele luni, trebuie oricum impuse urgent, a anunţat Banca Centrală Europeană (BCE). În perioada octombrie - decembrie, Zona Euro a convenit să permită Facilităţii europene de stabilitate financiară (FESA) să ajute la recapitalizarea băncilor şi să cumpere obligaţiuni emise de guvernele care se confruntă cu probleme. Capacitatea FESA a fost extinsă de la 440 de miliarde de euro la circa 1.000 de miliarde. În plus, guvernele au decis să decaleze cu un an, până în iulie 2012, intrarea în vigoare a succesorului FESA, Mecanismul European de Stabilitate, ce ar urma să aibă o capacitate de creditare de 500 de miliarde de euro. BCE a cerut şi o formulare eficientă şi lipsită de ambiguităţi a pactului pentru disciplină bugetară negociat în prezent.

AJUTOR DIN AFARĂ Preşedintele BCE, Mario Draghi, a declarat, ieri, că Zona Euro dă semne timide de stabilizare a activităţii economice, iar pieţele monetare dau semne de revenire. Acesta a insistat că 2012 va fi un alt an mult mai bun pentru Zona Euro decât 2011. Europa speră că statele din Golful Persic vor contribui la soluţionarea crizei datoriilor, posibil prin creşterea resurselor Fondului Monetar Internaţional, care miercuri a anunţat că vrea să-şi majoreze resurselor disponibile pentru împrumturi cu 500 miliarde de dolari. Şi un oficial guvernamental nipon a declarat că ţara sa este dispusă să ofere mai mulţi bani FMI, pentru a ajuta Europa.

BANI DIN PIATRĂ SEACĂ Grecia ar putea ajunge la o înŢelegere cu creditorii privaŢ până la sfârşitul acestei săptămâni, a anunţat ministrul de Finanţe al Greciei, Evangelos Venizelos. Discuţiile cu băncile şi alţi investitori au fost reluate, după ce la finele săptămânii trecute au fost oprite pentru că nu s-a ajuns la un acord privind împrumuturile. Ţara se confruntă cu o datorie de 14,4 miliarde euro, plătibilă în luna martie. În acelaşi timp, oficiali ai Comisiei Europene, ai UE şi Fondului Monetar Internaţional se află la Atena în această săptămână pentru a analiza dacă să elibereze sau nu fondurile de salvare pentru Grecia. Fără aceste fonduri de salvare, Guvernul elen ar putea rămâne fără bani şi nu va putea să îşi acopere datoriile. Liderii europeni au acceptat anul trecut, în principiu, anularea a 50% din datorii, dar creditorii privaţi încă mai discută pentru a-şi da acordul în această privinţă.

Cert este că Grecia s-a decis să scoata bani din ceea ce are mai de valoare. Astfel, începând de miercuri vor fi închiriate situri istorice, chiar dacă acestea fac parte din patrimoniul naţional. Primul obiectiv de pe listă: Acropole din Atena. O zi de filmări pentru reclame video în interiorul clădirii antice se ridică pană la 1600 de euro. În acest sens, autorităţile elene se gândesc chiar să permită realizarea unor filme şi organizarea de evenimente în masă pe Acropole. Toate fondurile încasate vor fi direcţionate către restaurarea monumentelor istorice, dat fiind faptul că pe timp de criza vistieria statului nu are bani pentru aşa ceva.