Camera de Comerț Româno-Americană (AmCham) a identificat cinci vulnerabilități majore ale bugetului pentru 2017 - e nejustificat de optimist și-și bazează partea de investiții pe fonduri europene, deși țara noastră are o experiență slabă în domeniu. În plus, Guvernul își asumă diverse angajamente de viitor fără a avea un buget multianual (adică bani siguri). Ce să mai vorbim de presiunea din partea pensiilor și salariilor (principalele promisiuni electorale, de altfel). Practic, se promit multe chestii, dar nu-s bani decât pentru jumătate dintre ele (dacă nu mai puțin). Cel mai probabil, deficitul va sări peste 4% din PIB, în condițiile în care nivelul maxim acceptat este de 3%. Iar asta o să ne doară pe toți.

RISCURI După nemții de la AHK, a venit și rândul americanilor de la AmCham să ia la palme bugetul românesc pentru 2017. Ei au identificat cinci vulnerabilități majore, printre care proiecția nejustificat de optimistă a autorităților și asumarea de angajamente viitoare în lipsa unor bugete multianuale, ceea ce ar putea duce deficitul la peste 4% din PIB (depășind cu mult pragul critic de 3%, impus de UE, peste care vorbim deja despre deficit excesiv). Potrivit AmCham, și raportul între cheltuieli și investiții nu e-n regulă, înclinând în defavoarea celor din urmă; de asemenea, nivelul de absorbție a fondurilor europene e mult supraestimat (având în vedere dezastrul din exercițiul trecut), iar cheltuielile centrale cu pensiile, asistența socială și dobânzile sunt bine, dar sunt... „subnutrite“. În plus, „bugetul actual țintește o creștere economică de 5,2%, în 2017, superioară previziunilor mult mai prudente emise de Comisia Europeană, Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional sau unele dintre marile bănci locale, care plasează avansul PIB între 3,7 și 4,4%“, notează cei de la AmCham. Încasările la buget din ianuarie, cuplate cu creșterea timpurie a cheltuielilor, confirmă îngrijorarea oamenilor normali la cap față de acest aspect. De notat că „dragostea“ pentru cheltuieli a autorităților, în detrimentul investițiilor, nu susține deloc crearea de valoare adăugată în economie, de unde și imposibilitatea unei creșteri atât de mari. Și nici consumul nu va compensa, pentru că s-a înscris deja pe un ușor trend de temperare. Și oricum, dacă e să o ia în sus din nou, nu va face decât să inflameze inflația și să afecteze, în cele din urmă, puterea de cumpărare a populației.

PRESIUNE O altă problemă spinoasă, remarcată de AmCham, este suprabugetarea nivelului de absorbție a fondurilor europene - „Trecând peste istoricul slab al României în acest domeniu, autoritățile au condiționat o parte importantă din cheltuielile cu investițiile (4,5 miliarde lei din totalul de 9,9 miliarde lei) de surse europene. Asta poate duce la nerealizarea proiectelor asumate, din cauza ritmului redus de absorbție“. Evident, și acest aspect va limita creșterea economiei. Totodată, să amintim și de presiunea uriașă asupra vistieriei via promisiunile electoralo-sociale - „Bugetul pentru asigurări sociale va fi grevat semnificativ în contextul creșterii cu 10% a punctului de pensie“. La final, să subliniem (din nou) că, dacă toate riscurile identificate s-ar materializa, deficitul ar sări de 4%, deși Finanțele se jură că va rămâne sub 3%. Și poate sta acolo, ce-i drept, dar asta se traduce în investiții zero...

tags: AmCham, AHK, investiții, buget, deficit, cheltuieli, investiții, salarii, pensii, Guvern, fonduri europene