Preşedintele SUA le-a cerut, luni, congresmenilor să voteze rapid planul de salvare a sectorului bancar, în valoare de 700 de miliarde de dolari, dar a avertizat că acesta nu va rezolva toate problemele din economia americană. “Înţeleg perfect că va fi un vot dificil, dar planul de salvare va evita riscul ca această criză din sectorul bancar să se propage în întreaga noastră economie. În pofida măsurilor importante pe care le aplicăm pentru combaterea crizei actuale, vom continua să ne confruntăm cu probleme serioase” a recunoscut Bush, la Casa Albă. El a subliniat că “actualele crize din domeniul creditelor şi din imobiliar vor continua, o vreme, să exercite presiuni asupra sistemului nostru financiar şi să aibă un impact asupra economiei noastre. Totuşi, acest plan va începe să reinstaureze stabilitatea sistemului financiar american şi a întregii economii. Sînt sigur că, pe termen lung, America va triumfa şi va rămîne cea mai dinamică şi mai eficientă economie a lumii”. Responsabli din Congres au anunţat duminică, după o săptămînă de negocieri cu administraţia, că s-a ajuns la un acord asupra planului, ce urma să fie supus votului, luni. Secretarul Trezoreriei, Henry Paulson, a declarat că vede în proiectul de lege “un semnal pentru investitorii mici şi mari, şi din SUA şi din străinătate, că sîntem angajaţi în a lua măsurile necesare pentru protejarea sistemului nostru financiar şi a economiei noastre”. Planul de salvare a sectorului bancar nu a fost votat.

Efectele crizei americane s-au simţit ieri şi în alte state europene. Bursa de la Amsterdam s-a închis cu o oră mai devreme, din cauza unei căderi semnificative, de 7,5%. Cîteva bănci din Germania, Marea Britanie şi Benelux au intrat în criză de lichidităţi. Efectele investiţiilor bursiere riscante şi ale creditelor ipotecare nesigure au lovit şi Europa. Băncile vizate sînt grupul european Fortis, Bradford and Bingley din Marea Britanie, banca germană Hypo Real Estate, banca daneză Roskilde şi, probabil, banca franco-belgiană Dexia. Toate au rămas fără lichidităţi. În cazul gigantului bancar Fortis, care are active de peste 440 de miliarde de euro, guvernele Belgiei, Olandei şi Luxemburgului au hotărît, duminică noapte, să cumpere 49% din activele băncii, pentru 11 miliarde de euro, ca să o salveze de la faliment. La Londra, banca Bradford and Bingley va fi cumpărată de o bancă spaniolă, iar divizia de împrumuturi şi asigurări va fi naţionalizată. În Germania, banca Hypo Real Estate a fost salvată de la faliment cu un împrumut acordat de un consorţiu de bănci şi de statul german. Dexia, a doua bancă belgiană, pare să fie lovită şi ea de criza financiară: acţiunile au scăzut cu 30%, în ciuda asigurărilor că situaţia băncii este bună. Între timp, Banca Centrală Europeană a mai introdus pe piaţă 120 de miliarde de euro pentru operaţiunile interbancare.

Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a anunţat luni că o întîlnire de pregătire a unui summit pentru refondarea sistemului financiar internaţional va avea loc la Paris, în prezenţa mai multor oficiali europeni de rang înalt. Sarkozy va lua iniţiativa de a reuni, la Paris, în zilele următoare, cele patru ţări europene din grupul G8 - Franţa, Germania, Italia şi Marea Britanie - pe Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene şi pe Jean-Claude Juncker, preşedintele Eurogrup. Şeful statului francez şi-a exprimat această intenţie cu ocazia unei conferinţe de presă, la sfîrşitul summit-ului UE - India de la Marseilles, în sudul Franţei. El şi-a reînnoit astfel apelul lansat săptămîna trecută la New York, de organizare a unui summit internaţional, în săptămînile următoare, pentru a se pune bazele unui nou sistem financiar internaţional. Reuniunea de la Paris va avea ca obiectiv pregătirea în cele mai bune condiţii a desfăşurării unui summit mondial de refondare a sistemului financiar internaţional.