Oficialii sîrbi şi albanezi au încheiat, vineri, discuţiile care durează de opt zile pe tema planului referitor la statutul provinciei Kosovo, susţinut de Occident, fără a aduce modificări substanţiale la acest proiect. Reprezentantul special al Naţiunilor Unite, Martti Ahtisaari, care a sosit la Viena pentru a participa la reuniune, intenţionează să medieze, la 10 martie, o reuniune a liderilor celor două părţi. Martti Ahtisaari vrea să prezinte proiectul în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite pînă la sfîrşitul acestei luni.

Documentul avansat de oficialul finlandez deschide calea independenţei provinciei, sub supravegherea Uniunii Europene, la opt ani după ce NATO a preluat controlul asupra Kosovo de la Serbia. Puterile occidentale nu văd altă alternativă, însă Rusia continuă să susţină public Serbia, care consideră că separarea provinciei din sudul ţării ar încălca legislaţia internaţională. Adjunctul ministrului rus al Afacerilor Externe, Vladimir Titov, a reafirmat joi, la Belgrad, că Moscova va sprijini numai o soluţie acceptată de ambele părţi. Martti Ahtisaari afirmă însă că acest lucru este imposibil. Acesta a mediat anul trecut, timp de mai multe luni, o serie de discuţii fără rezultat între sîrbi şi albanezi, înainte de a prezenta un raport la 2 februarie. Serbia a propus o serie de amendamente în ultimele două săptămîni, dar acestea au fost respinse de etnicii albanezi. Reprezentantul Naţiunilor Unite a declarat că este deschis la "ajustări" ale planului, dacă ambele părţi sînt de acord. El a precizat însă că esenţa documentului nu se va schimba. Martti Ahtisaari îi va prezenta planul secretarului general al Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon, la 15 martie şi se va adresa Consiliului de Securitate la sfîrşitul lunii aprilie.

Provincia cu două milioane de locuitori este administrată de Naţiunile Unite din anul 1999, cînd NATO a lansat o campanie menită să înlăture forţele sîrbe, acuzate de asasinarea a 10.000 de civili albanezi, în cadrul unui război cu gherilele separatiste, care a durat doi ani.