Trimisul special al Naţiunilor Unite, Martti Ahtisaari, i-a prezentat vineri preşedintelui sîrb Boris Tadic planul privind viitorul provinciei separatiste sîrbe Kosovo. Planul conţine propunerea de acordare, sub supraveghere internaţională, a unui regim de statalitate provinciei, dar nu menţionează sintagma "independenţă". Planul nu mulţumeşte autorităţile de la Belgrad, care l-au şi respins prin preşedintele sîrb, Boris Tadic. Acesta a subliniat că Serbia este pregătită doar să examineze o serie de probleme specifice referitoare la minoritatea sîrbă, la statutul Bisericii Ortodoxe şi la prezenţa trupelor internaţionale. Premierul sîrb, Vojislav Kostunica, un opozant acerb al oricărei forme de independenţă a provinciei Kosovo, a refuzat să-l întîlnească pe Marti Ahtisaari.

În urma întrevederii cu preşedintele sîrb, emisarul Naţiunilor Unite a susţinut o conferinţă de presă, după care a plecat la Pristina, pentru a informa şi autorităţile interimare ale provinciei Kosovo. Martti Ahtissaari, însoţit de adjunctul său, Albert Rohan, a fost întîmpinat de şeful Misiunii Naţiunilor Unite în Kosovo, Joachim Rucker şi de generalul german Roland Kather, comandantul forţei NATO (KFOR), responsabilă cu menţinerea păcii în provincie după încheierea conflictului din 1998-1999, dintre forţele iugoslave şi cele separatiste albaneze. La Pristina, liderii comunităţii albaneze consideră că planul lui Martti Ahtisaari privind statutul provinciei Kosovo se va încheia prin independenţă. "Kosovo va fi la fel de suverană ca şi celelalte ţări", afirma preşedintele Fatmir Sejdiu. La rîndul său, premierul Agim Ceku, fost membru al gherilelor albaneze, a subliniat că "documentul este foarte clar în legătură cu statutul provinciei Kosovo". Şi după întrevederea cu oficialii de la Pristina, Martti Ahtisaari a susţinut o conferinţă de presă.

Reprezentantul special al Naţiunilor Unite a afirmat că sîrbii şi etnicii albanezi mai au încă o şansă pentru a ajunge la un compromis, luna aceasta. Noile consultări vor avea loc în perioada 12 - 23 februarie, la Viena.

Societate multietnică

Provincia Kosovo va fi o societate multietnică, care se va autoguverna în mod democratic, respectînd drepturile minorităţii sîrbe, relevă planul emisarului Naţiunilor Unite. Sintagma "independenţă" nu figurează în proiectul ce defineşte elementele-cheie ale viitoarei structuri politice şi economice. Provincia va putea avea propria Constituţie, un imn şi un drapel. Administraţia publică se va fundamenta pe egalitatea tuturor cetăţenilor şi pe respectarea, la cel mai înalt grad, a drepturilor omului, recunoscute la nivel internaţional, şi a libertăţilor fundamentale, precum şi pe promovarea şi protejarea drepturilor şi contribuţiilor tuturor comunităţilor sale. Va avea dreptul să negocieze şi să semneze acorduri internaţionale, inclusiv dreptul de aderare la organizaţiile internaţionale.

Kosovo nu va revendica teritorii şi nu va cere unirea cu nicio ţară sau parte a vreunei ţări. Comunitatea internaţională va supraveghea, controla şi va dispune de toate puterile necesare pentru a asigura implementarea efectivă şi eficientă a acestui acord, prin intermediul unui reprezentant civil internaţional, numit de Uniunea Europeană şi aprobat de Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite. Funcţia acestuia va fi asemănătoare celei a diplomaţilor Uniunii Europene în Bosnia-Herţegovina, în sensul că va fi responsabil cu exercitarea anumitor puteri pentru a asigura şi superviza implementarea deplină a planului. Acesta va avea putere de decizie asupra problemelor legate de securitate, precum şi pe probleme politice şi civile. În domeniul legislaţiei, Uniunea Europeană va stabili o Misiune europenă pentru politică de securitate şi apărare. Mandatul reprezentantului internaţional va dura pînă cînd Kosovo va fi implementat principalele clauze ale propunerii.

O forţă militară sub egida NATO va rămîne în Kosovo pentru a asigura securitatea şi pacea şi pentru a susţine implementarea acordului. Imediat după intrarea în vigoare a acordului, preşedintele provinciei, în urma consultării Parlamentului, va numi o comisie ce va lucra în acord cu reprezentantul civil internaţional şi va trebui să propună textul Constituţiei. Protejarea drepturilor şi libertăţilor minorităţilor etnice, în special ale celor circa 100.000 de sîrbi, este una dintre principalele prevederi ale propunerii. Sîrbii vor avea un grad ridicat de control în localităţile unde sînt majoritari, precum şi autonomie financiară, avînd dreptul să accepte finanţările provenind din Serbia. O nouă forţă de securitate multietnică va fi formată.