Problema importurilor, exporturilor, incinerării deşeurilor şi procesul de conştientizare a populaţiei asupra problemei de gestionare a deşeurilor începe să aibă, în România, ecouri europene. În această perioadă, la Hotel Comandor, în staţiunea Mamaia, se desfăşoară „Asistenţa Tehnică pentru Elaborarea Planurilor Regionale de Gestionare a Deşeurilor”, un proiect PHARE în cadrul căruia se organizează o instruire la nivel regional pentru reprezentanţii autorităţilor de mediu şi administraţiei publice locale din Regiunea 2 Sud Est. Instruirea are ca scop explicarea Metodologiei de elaborare a Planurilor Regionale de Gestionare a Deşeurilor (PRGD), care a fost elaborată în cadrul proiectului de către o echipă de experţi români şi străini ai firmelor Fichtner (Germania), Sweco (Suedia) şi Ramboll (Danemarca) şi aprobată prin Ordinul comun al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor (MMGA) şi Ministerului Integrării Europene (MIE). Pe baza acestei metodologii s-au elaborat opt Planuri Regionale de Gestionarea Deşeurilor (cîte unul pentru fiecare regiune de dezvoltare a României) ce au intrat în vigoare în luna aprilie a acestui an, cînd au fost publicate în Monitorul Oficial şi notificate Uniunii Europene. PRGD are ca deadline anul 2011, deşi „noi ar fi trebuit să avem capacitatea de a ne gestiona deşeurile încă din 2007”, după cum a declarat Elena Dumitru, şeful Serviciului de Gestiune Deşeuri din cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD). “În perioada de preaderare, am negociat cu UE şi am obţinut prelungiri ale termenului de conformare, pînă în 2011. Modalităţile de gestionare a deşeurilor cuprinse în strategia noastră se referă la construirea cîtorva unităţi de reciclare, a unor instalaţii de neutralizare, precum şi la posibilitatea de a le exporta. Şi exportul este important pentru atingerea scopurilor pe care le avem. Putem exporta orice fel de deşeuri periculoase, oriunde în Europa. În ceea ce priveşte importul, pentru România există o prevedere legală: importul de deşeuri periculoase este interzis! În ceea ce priveşte transportul deşeurilor periculoase între statele lumii, în vederea reciclării, noi nu avem nicio problemă, întrucît sîntem stat membru şi avem stabilit cadrul legislativ pentru orice protocol. De exemplu, avem export de baterii uzate care merg la valorificare în Belgia, în Israel şi în Malaezia. Deşeurile chimice reprezintă un alt segment, deşi şi ele se pot exporta. Aici trebuie, însă, făcută o analiză postbeneficiu, însă, în general, ele se pot incinera în România, unde există şapte astfel de instalaţii, dintre care una la Constanţa. Problema acestui tip de gestiune este de găsire de fonduri” a adăugat Elena Dumitru. Pînă acum, au tras specialiştii concluzia, cea mai mare problemă o reprezintă deşeurile menajere, întrucît, în România, nu există o civilizaţie şi o cultură a reciclării. „Pentru deşeurile menajere avem în metodologie un plan, dar trebuie să ne punem mai întîi la punct cu sistemul integrat de colectare, lucru care nu poate fi realizat decît cu ajutorul cetăţenilor. În această idee, împreună cu agenţiile regionale şi locale am iniţiat, încă din 2005, un program de conştientizare a populaţiei, intitulat „Deşeurile ne privesc pe toţi””, a mai spus Elena Dumitru. “De anul trecut, avem un program de asistenţă tehnică cu fonduri PHARE, în valoare de 1.200.000 de euro, doar pentru educaţie şi conştientizare a cetăţeanului. Proiectul este lansat, campania naţională va începe la 1 octombrie, în opt centre şi în Bucureşti. Ca element de noutate pe conştientizare va fi teatrul stradal”, a adăugat Elena Dumitru. La instruirea din Mamaia, care se va încheia mîine, participă aproape 80 de reprezentanţi ai MMDD, Agenţiei Regionale şi Agenţiilor locale pentru Protecţia Mediului, Consiliilor Judeţene ale celor şase judeţe din Regiunea 2, Consiliilor locale, Gărzii Naţionale de Mediu, Operatorilor de salubrizare, Administraţiei Naţionale „Apele Române” etc.