Că nu avem autostrăzi știm, că nu avem infrastructură de cale ferată, de asemenea. Întrebarea care zace de multă vreme pe buzele tuturor românilor este când se va putea circula, în țara noastră, în condiții normale atât pe autostrăzi, cât și cu trenul sau cu avionul. Și asta pentru că tot auzim despre Master Planuri de Transport care nu sunt realizate. Sau, cel puțin, nu în totalitate. Pentru următorii șase ani, Ministerul Transporturilor (MT) a făcut un nou Master Plan, iar pentru ca el să fie dus la îndeplinire, Tarom trebuie restructurat, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România trebuie să devină „o societate puternică în jocul investițiilor din România“, iar procesul de privatizare a CFR Marfă trebuie reluat.

            PREA MULȚI BANI PENTRU CÂT PUTEM Întrebat despre momentul în care în România se va putea circula cu viteză pe liniile de cale ferată, ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a refuzat să dea un termen clar, spunând că proiectele privind infrastructura de cale ferată vor începe a se derula după ce va fi aprobat documentul de implementare al Master Planului de Transport. „Desigur că lucrările vor fi etapizate, pentru că, altfel, ar trebui să avem toți banii, adică o capacitate investițională de 50 de miliarde de euro, în condițiile în care noi avem peste un miliard anual. Dacă ar trebui să facem proiecte de 50 de miliarde de euro, vă anunț că noi nu avem roabe, târnăcoape, hârlețe, fier-beton și ciment de valoarea aceea. În următoarele 12 luni vom reuși să avem contracte, cred, pentru majoritatea traseelor și vom ști dacă încep lucrările în 2015 sau 2016 și se termină în 2018 sau în 2020“, a declarat Rus. Oficialul Ministerului Transporturilor a precizat că va susține proiectele de cale ferată Brașov - Sighișoara și Brașov - Predeal și șenalul navigabil al Dunării pe sectorul româno-bulgar pentru finanțare prin Mecanismul Interconectarea Europei, care dispune de fonduri totale de aproape 12 miliarde de euro. În planul său, MT ia în calcul și posibilitatea listării la bursă a unor părți din acțiunile Companiei Naționale Aeroporturi București și ale Portului Constanța, chiar dacă această variantă a fost hulită și criticată atunci când a fost propusă de primarul Constanței, Radu Mazăre.