Comandantul suprem al forţelor aliate din Europa, generalul american John Craddock, a cerut să fie concepute planuri pentru apărarea noilor membre ale Alianţei Nord-Atlantice. Mesajul se adresează în special fostelor state sovietice, în contextul invaziei militare ruse împotriva Georgiei, de luna trecută. Această atitutine se confruntă cu reticenţa unora dintre ţările amintite care sînt îngrijorate de o eventuală replică a Moscovei la un astfel de proiect. Disputa din interiorul Alianţei reflectă tensiunile latente dintre membri mai vechi, ca Franţa şi Germania, şi cei mai noi, ca Estonia, Letonia, şi Lituania, care cer asigurări concrete asupra modalităţilor în care îi va proteja NATO în eventualitatea unei agresiuni din partea Rusiei. Generalul Craddock a discutat pe marginea acestui subiect cu liderul politic al NATO, secretarul general Jaap de Hoop Scheffer într-o întrevedere de săptămîna trecută, prin prisma faptului că, de obicei, o astfel de decizie este rapid politizată. În acest sens, Craddock poate concepe planuri pentru situaţii neprevăzute, dar deciziile oficiale pentru apărare necesită o evaluare a pericolului şi apoi aceasta trebuie aprobată de liderii politici ai NATO.

Problema cu care se confruntă cele mai noi state care au aderat la NATO este faptul că Alianţa nu a redactat planuri oficiale de apărare pentru membrii recenţi. Aceste ţări solicită, în mod firesc, asigurări suplimentare atît din partea NATO, cît şi a Statelor Unite. Alianţa se fundamentează pe un angajament colectiv de apărare, foarte cunoscut fiind Articolul 5, care a stat la baza adeziunii statelor fondatoare NATO. Acesta prevede că atacarea unui stat membru reprezintă un atac la adresa tuturor ţărilor semnatare Pactului Nord-Atlantic. Pentagonul, a minimalizat importanţa planurilor pentru situaţii neprevăzute, explicînd că acestea sînt ceva obişnuit pentru orice alianţă militară. Evaluarea ameninţării reprezentate de Rusia în contextual actual ar putea îndrepta atenţia NATO, din nou, către duşmanul care a stat la baza constituirii sale. Aliaţii occidentali manifestă prudenţă faţă de această stare de fapt, motiv pentru care Secretarul american al Apărării, Robert Gates alături de partenerii canadieni şi englezi, vor încerca săptămâna aceasta, joi şi vineri, la Budapesta, să asigure o mediere între aliaţii europeni, sprijind în acelaşi timp planificarea. Se aşteaptă ca tensiunile dintre Washington şi Moscova să domenie aceste discuţii.

Relaţiile ruso-americane se află la cel mai scăzut nivel după Războiul Rece, în urma agresiunii militare a Rusiei, din luna august, împotriva Georgiei, ţară care aspiră să adere la Alianţă. Rusia a crescut ameninţător cheltuielile militare. În plus Moscova dirijează din ce în ce mai multe exerciţii militare, a întrerupt furnizarea de energie către vecinii săi şi a ameninţat statele europene care vor găzdui elemente ale scutului american antirachetă. Cea mai mare îngrijorare a unor state care în trecut s-au aflat sub jugul ocupaţiei sovietice se referă la faptul că Rusia va încerca să-şi impună o influenţă puternică asupra lor sau chiar să le controleze teritoriile. Aliaţa este însă divizată în ceea ce priveşte ameninţarea Rusiei, în timp ce unii aliaţi, inclusiv Germania, vor să amâne acordarea statului de candidat Georgiei şi Ucrainei, Statele Unite sprijină intergrarea acestor state.