• \"ACEEAŞI BAZĂ DE CALCUL\" PENTRU CONTRIBUŢIILE SOCIALE, DE ŞOMAJ ŞI CELE DE SĂNĂTATE • Contribuţiile sociale, cele de şomaj şi cele de sănătate trebuie plătite de toţi cei care obţin venituri profesionale (drepturi de autor şi PFA) în mod repetitiv (lunar, trimestrial, semestrial) sau ocazional - în acest caz, dacă nu deţin şi carte de muncă în acelaşi timp. Aceasta este noutatea adusă de Normele de aplicare a modificărilor la Codul Fiscal, publicate în Monitorul Oficial cu câteva zile în urmă (document ataşat). Din cauza formulării neclare a prevederilor legislative, nimeni nu ştie exact cum vor fi calculate, concret, aceste contribuţii. Consultanţii fiscali nu pot adopta un punct de vedere ferm, pentru că \"încă sunt posibile modificări\". Mai mulţi consultanţi intervievaţi de HotNews.ro au declarat că Normele de aplicare a modificărilor la Codul Fiscal, publicate în Monitorul oficial marţi, 3 august, le fac zile negre, tot încercând să descifreze prevederile şi să explice clienţilor exact ce şi cum vor avea de plătit. Beneficiarii şi plătitorii de drepturi de autor sunt cei mai bulversaţi, dat fiind că modalităţile de calcul a contribuţiilor la asigurările sociale, de şomaj şi cele de sănătate nu sunt clare, lăsând loc la mai multe interpretări.

Astfel, Articolul 6, din Anexa 2 la Normele metodologice ar trebui să lămurească modul de calcul al contribuţiilor individuale, la veniturile de natură profesională. Alineatul 1 al articolului spune că baza de calcul pentru contribuţiile sociale şi cele de şomaj este venitul net lunar realizat (a) şi respectiv venitul net anual realizat (b), fără a explica exact cum se obţine acest venit net realizat. În schimb, la alineatul 2 se spune că baza de calcul pentru contribuţiile de sănătate este cuantumul net al veniturilor profesionale realizat lunar. Pentru acest \"cuantum net\" se menţionează şi modalitatea prin care se obţine: venit brut - cheltuieli deductibile. Dilema pe care nici măcar consultanţii fiscali nu au reuşit să o clarifice: venitul net realizat (menţionat la alin.1) se obţine în mod similar cuantumului net (cum este formulat - la alin.2 )? Adică, este vorba despre aceeaşi bază de calcul la alin.1 şi la alin.2, sau sunt diferite? Şi dacă sunt diferite, cum exact se obţine venitul net - cel menţionat la alin.1?

• RĂSPUNS MINISTERUL MUNCII • Ministerul Muncii a transmis HotNews.ro miercuri, 11 august explicaţiile solicitate. \"Este vorba despre aceeaşi bază de calcul pentru contribuţiile sociale, de şomaj şi cele de sănătate\", a explicat un director din Ministerul Muncii care s-a ocupat direct de redactarea actului normativ. Şi atunci, de ce au fost abordate diferit în actul normativ, la cele doua alineate amintite? \"La început, pentru contribuţii sociale şi şomaj scrisesem venitul brut, însă am primit multe observaţii cum că aceste activităţi independente au multe cheltuieli de funcţionare şi, în formă finală, am decis să modificăm în venit net\", a explicat sursa citată. Dar se calculează la fel: venit brut minus cheltuieli deductibile\". S-ar fi gândit consultanţii fiscali că explicaţia este atât de simplă? Până la sosirea precizărilor, o serie de specialişti în domeniu şi-au bătut capul să descopere diferite posibile intepretări. Opiniile specialiştilor care au analizat timp de mai multe zile actul normativ (marţi, 10 august)

Experţii fiscali de la Contexpert, Nexia şi Taxhouse considerau că, \"în mod normal\" ar trebui să fie vorba despre aceeaşi bază de calcul pentru toate categoriile de contribuţii, adică venitul brut minus cheltuieli deductibile. Rămâne însă întrebarea: de ce a fost făcută diferenţă între venitul net realizat (ca bază de calcul pentru contribuţiile sociale şi cele de şomaj) şi cuantumul net (ca bază de calcul pentru contribuţiile de sănătate)?

• MAZARS • \"Formulările diferă puţin la CAS şi şomaj faţă de formularea de la CASS. La CAS apare sintagma venit net (lunar/anual) realizat iar la CASS \"cuantumul net al veniturilor de natură profesională realizate lunar\" care este şi definit ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile deductibile aferente realizării venitului. Deşi nu se clarifică ce se înţelege prin \"venit net\", din definirea veniturilor de natură profesională reiese clar faptul că acestea sunt venituri din activităţi independente iar art. 48 din Codul fiscal defineşte venitul net din activităţi independente ca diferenţă între venitul brut şi cheltuieli deductibile adică acelaşi mod de calcul ca şi cel menţionat în norme pentru CASS. Deci noi considerăm că nu este o diferenţă a bazei de calcul din acest punct de vedere\". Pe de altă parte, Irina Balica, de profesie economist, consideră că mai plauzibilă este cealaltă abordare, potrivit căreia din Norme reiese că aceste două baze de calcul menţionate sunt diferite. Aceasta argumentează: Articolul 48 din Codul fiscal se intitulează: \"Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activităţi independente, determinat pe baza contabilităţii în partidă simplă\". Venitul net anual din activ independente se mai poate det şi pe baza normelor de venit. Acest aspect se regăseşte la articolul 49: Stabilirea venitului net anual din activităţi independente pe baza normelor de venit. În fine, articolul 50 stabileşte cum se calculează venitul net anual din drepturile de proprietate intelectuală:

(1)Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală se stabileşte prin scăderea din venitul brut a următoarelor cheltuieli:

a)o cheltuială deductibilă egală cu 40% din venitul brut;

a)o cheltuială deductibilă egală cu 20% din venitul brut;

(la data 01-Jul-2010 Art. 50, alin. (1), litera A. din titlul III, capitolul II modificat de Art. I, punctul 9. din Ordonanţa urgenţă 58/2010 )

b)contribuţiile sociale obligatorii plătite.

Aşadar, venitul net anual se calculează diferit în funcţie de opţiunea aleasă

• ALTE PROBLEME LA CARE CONTRIBUABILII AŞTEAPTĂ LĂMURIRI • Calculul contribuţiilor a fost clarificat, însă din păcate nu este singura problemă din textul Normelor metodologice. Mai sunt o serie de aspecte legate, spre exemplu, de cine depune declaraţiile aferente contribuţiilor la bugetul de stat sau, spre exemplu, de cum trebuie să procedeze persoanele fizice autorizate cu norme de venit. Consultanţii Mazars au subliniat alte neclarităţi incluse în Norme:

După cum reiese din Anexa 2, la stabilirea bazei de calcul pentru CAS şi şomaj se face diferenţierea între veniturile cu caracter repetitiv şi veniturile cu caracter ocazional. La stabilirea bazei de calcul pentru CASS nu se face această diferenţă ci se foloseşte sintagma „venituri de natură profesională realizate lunar”. Din punct de vedere logic, într-o lună când nu se obţin venituri de natură profesională, baza de calcul ar trebui să fie 0 cum de altfel este pentru calculul contribuţiilor de CAS şi şomaj. Totuşi datorită introducerii plafonului minim la baza de calcul stabilit la un salariu mediu brut, poate exista interpretarea că şi în lunile în care venitul este 0, baza de calcul nu poate fi mai mică decât plafonul, astfel datorându-se CASS, calculat la salariul mediu brut, chiar dacă în luna respectivă nu s-au obţinut venituri. În plus, deşi pentru veniturile ocazionale baza de calcul pentru CAS şi şomaj este reprezentată de venitul anual net şi plafonată la 5 salarii medii pe an, datorită formulării de la alin. (2) al art. 6 din Anexa 2 a hotărârii 791 este dificil de stabilit dacă pentru CASS se aplică acelaşi plafon anual. Este posibil ca intenţia legiuitorului să fie aceea că indiferent dacă venitul este obţinut ocazional sau repetitiv contribuţia de CASS să fie calculată şi plătită lunar.