REDUCEREA CAS, UN RISC BINEVENIT România se numără printre ţările cu cele mai mari cote de contribuţii sociale, cumulate la nivel de angajat şi angajator, situându-se pe locul 18 din 87, într-un clasament realizat de KPMG. România surclasează state dezvoltate precum Norvegia, Spania sau Marea Britanie, ceea ce reprezintă un „motiv de îngrijorare”, deoarece beneficiile sistemului autohton de securitate sociale sunt limitate, ca să nu spunem inexistente. Astfel, nivelul contribuţiilor sociale este de 31,3%, respectiv 10,5% datorate de salariaţi şi 20,8% de angajatori. Pe primul loc în topul KPMG se află Franţa (50%), urmată de Belgia (48%). „Dat fiind fenomenul de îmbătrânire a populaţiei, dar şi faptul că în multe economii există încă incertitudinea ieşirii din criză, schemele de securitate socială sunt mai importante acum ca oricând”, a declarat oficialul KPMG România Daniela Oprescu. Săptămâna trecută, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, afirma că reducerea CAS reprezintă un risc, însă ar fi cea mai binevenită măsură de stimulare a economiei, „pentru că munca este împovărată”. Potrivit şefului BNR, numărul de contribuabili trebuie să fie mai mare decât al celor care beneficiază de impozitele plătite: „În prezent sunt doar puţin peste patru milioane de angajaţi”.

IMPOZITARE EXAGERATĂ O altă problemă notată de KPMG este că, în România, persoanele cu venituri mici suportă cote ridicate de impozitare, mai ales în comparaţie cu ce plătesc cetăţenii unor state mult mai dezvoltate. „România nu este un caz singular. Există o dezbatere amplă în Marea Britanie cu privire la cota de impozit de 50% pentru persoanele cu salarii foarte mari, însă se neglijează problema mai presantă a cotelor marginale de impozitare de peste 50% pentru multe dintre persoanele cu venituri medii spre mic”, a spus reprezentantul KPMG Mădălina Racoviţan. Ea încurajează executivul să continue politica de reducere a CAS şi să introducă un plafon pentru toate tipurile de contribuţii, la un nivel rezonabil. Ultima poziţie oficială a Executivului faţă de acest subiect a fost amânarea reducerii până la „momentul optim”, întrucât situaţia economică actuală nu permite adoptarea unei asemenea măsuri.