PNL Constanţa este dominat de anumite paradoxuri şi de un optimism ieşit din comun. Ultimele ieşiri la rampă ale unor lideri seamănă foarte mult cu raportările triumfaliste de altădată. Cînd vine vorba despre PNL, totul este îmbrăcat în roz. Lipseşte doar fundiţa pe care, în anii în care cocheta cu liberalismul, o punea Elena Udrea de la centru! Pesemne în tentativa de a-l imita pe Tarzan înainte de inventarea cărămizilor, diverşi mahări se bat cu pumnul în piept. Oare este îndreptăţită atitudinea lor? E drept, într-o oarecare măsură, liberalii sînt avantajaţi de peisajul anost generat de efectele colaterale ale crizei economice. Sigur, nu sînt justificate excesele de zel în ce priveşte lauda de sine. Cînd se umflă singuri în pene, se poate ca mai marii acestui partid să se bazeze pe anumite argumente interioare. La suprafaţă, ca să spun aşa, nu se vede nimic concret. E posibil ca, după tentativa de mazilire a ministrului Nica, în perspectiva alegerilor prezidenţiale, datele problemei să se schimbe substanţial. În opinia mea, forţînd mîna celor de la PSD în ce priveşte soarta coaliţiei, premierul Boc a făcut o mişcare de-a dreptul sinucigaşă. În aparenţă, avem de-a face cu o manevră tactică pentru scoaterea lui Traian Băsescu din groapa în care s-a afundat de ceva vreme. Este o iluzie politică, pentru că, în realitate, s-a îngropat singur. Pe de altă parte, atacul pe la spate la adresa PSD se va întoarce, ca un bumerang, evident, asupra PD-L. Acesta este contextul politic la care făceam referire mai sus. Pe acest fundal de ceaţă timpurie, e posibil ca domnul Crin Antonescu să ia ceva viteză în competiţia electorală. Dar, în ceea ce priveşte situaţia existentă în sînul organizaţiei judeţene, acest lucru nu înseamnă prea mult. În ciuda entuziasmului afişat pe toate gardurile, problemele interne de partid rămîn neschimbate. În timp, ca orice boală, se acutizează. Din cînd în cînd, la Constanţa, asistăm la tot felul de convulsii liberale. Alegerile pentru conducerea interimară a organizaţiei municipale Constanţa au dovedit din plin acest lucru. Îi port o simpatie deosebită domnului Victor Manea, chiar îl respect pentru anumite iniţiative lansate de domnia sa, dar acest lucru nu mă poate opri să nu-l critic pentru faptul că s-a băgat singur la înaintare, ocupînd funcţia de preşedinte. O minimă decenţă politică ar fi trebuit să-l determine să nu accepte oferta pe care i-au făcut-o tovarăşii săi din “vechea gardă”. Pînă la urmă, comparîndu-l cu Dănuţ Culeţu, pe care ştie toată lumea că l-am criticat la scenă deschisă, domnia sa era, precizez, din foarte multe puncte de vedere, într-o evidentă inferioritate. Victor Manea vine din urmă cu handicapul generat de pierderea alegerilor pentru Primăria Constanţa. Înfrîngerea electorală de anul trecut îi atîrnă ca o piatră de gît. Într-o competiţie politică umăr la umăr, Culeţu poate lua oricînd un avantaj substanţial cu statutul său de fost prefect, chiar dacă rezultatele obţinute în “întrecerea socialistă” nu au rupt gura tîrgului. Înţeleg că, acum, domnul Manea se ocupă de campania electorală în teritoriu pentru prezidenţiale! Din această perspectivă, şi-a propus să atingă un target de 25 la sută. Ca să depăşească acest obiectiv, preşedintele Manea trebuie să-l doboare pe candidatul Manea de la locale… În caz de eşec, ceea ce sincer nu-i doresc, actualul preşedinte interimar de la municipiu riscă să-şi compromită serios poziţia pe care o ocupă, în prezent, în partid. Într-un fel, de domnul Manea depind şi şansele de “supravieţuire” ale actualei conduceri judeţene, cea care l-a girat pentru mandatul pe care îl deţine în prezent. În caz de eşec, Culeţu va fi greu de oprit. Nu este linişte nici în PNL Mangalia. Amînarea alegerilor pentru şefia partidului e ca o boală lungă. Singurul avantajat este domnul Oleniuc, care are toate şansele să revină asupra deciziei de a nu mai candida pentru preşedinţie.