PNL a câştigat în 2013 mai mulţi membri marcanţi, printre care primarul Sibiului, Klaus Iohannis, dar a decis şi o serie de excluderi. Partidul şi-a modificat Statutul, iar activitatea liberalilor a fost marcată de reconfirmarea lui Crin Antonescu în funcţia de preşedinte al partidului, precum şi de crizele din USL şi constatarea nefuncţionării protocolului cu PC. Relaţia cu fostul preşedinte al PNL Călin Popescu-Tăriceanu a fost una destul de tensionată, după ce acesta a propus ca alegerile din cadrul PNL să nu se mai facă pe listă, iar candidatul la alegerile prezidenţiale să fie desemnat în urma unui scrutin intern în partid. Liderii social-democraţi şi liberali au reacţionat la cea de-a doua propunere, care a fost susţinută şi de Chiliman, arătând că pentru acest scrutin a fost desemnat Crin Antonescu. Configuraţia grupului parlamentar din Camera Deputaţilor s-a păstrat, acesta având 100 de membri, ca la începutul mandatului, deşi din rândurile sale au plecat Dan Radu Ruşanu, la Autoritatea de Supraveghere Financiară, George Becali, Diana Tuşa, Eduard Hellvig şi Ovidiu Silaghi, ultimii doi devenind europarlamentari. Şi la Senat grupul parlamentar al PNL a rămas acelaşi ca la începutul mandatului, numărând 50 de membri.

SCHIMBĂRI În acest an PNL a schimbat trei miniştri, în contextul unor condamnări, al unor cereri de începere a urmăririi penale şi al unor declaraţii nefericite, a renunţat la Ministerul Justiţiei şi a pierdut şefia unor instituţii precum ICR. Primul liberal care a părăsit echipa guvernamentală în 2013 a fost Relu Fenechiu. Premierul Victor Ponta a semnat în iulie demisia acestuia din funcţia de ministru al Transportului după ce a fost condamnat, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul „Transformatorul“, la cinci ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată. Aceasta a fost prima condamnare pentru un ministru aflat în funcţie. Tot anul acesta, Congresul extraordinar al PNL a adoptat, în februarie, modificări la Statutul partidului, noi prevederi referindu-se la înfiinţarea funcţiei de prim-vicepreşedinte şi majorarea numărului de vicepreşedinţi la 31. Noile prevederi stipulează că, la nivel naţional, PNL are trei organisme de conducere: Congresul (Adunarea Generală a delegaţilor membrilor partidului), Delegaţia Permanentă şi Biroul Politic Naţional. În contextul congresului, preşedintele PNL declara că în cazul în care nu va câştiga alegerile prezidenţiale din 2014 se va retrage de la conducere.

CRIZE Prima criză din USL a fost legată de numirea procurorilor-şefi, în cazul căreia Antonescu arăta că premierul nu l-a consultat şi anunţa în această situaţie o posibilă rupere a USL. Criza a fost soluţionată după ce în aprilie PNL renunţa la şefia Ministerului Justiţiei. Acest episod a determinat modificări ale protocolului USL, între care s-au numărat un cod de conduită şi participarea separată la alegerile europarlamentare. La sfârşitul lunii august, după şedinţele conducerii PNL, USL a organizat o întâlnire de amploare cu tinerii Uniunii la care Crin Antonescu afirma că nu a venit ca să-şi confirme candidatura la Preşedinţie sau să-şi prezinte programul prezidenţial, ci pentru a discuta despre bătălia pentru Preşedinţia României. PNL şi PSD au avut opinii diferite şi în privinţa proiectului Guvernului privind Roşia Montană. Şi înfiinţarea comisiei de anchetă privind cazul terenului cumpărat de fiica preşedintelui Băsescu, Ioana Băsescu, în judeţul Călăraşi, a generat dispute în USL. Dacă anul acesta disputele au escaladat, anul viitor, în care vor avea loc alegerile prezidenţiale, este văzut de preşedintele PNL, Crin Antonescu, drept unul spectaculos din punct de vedere politic.