Scena politică este dominată, în prezent, de tensiunile din interiorul PNL, partid care a obţinut circa 20 de procente în scrutinul din iunie. Liberalii s-au întrunit, ieri, în cadrul Delegaţiei Permanente a PNL, pentru a analiza rezultatele obţinute la alegerile locale. Se aştepta ca liderii filialelor care au obţinut sub 15% la votul politic pentru consiliile judeţene şi primării “să-şi depună mandatul”. Printre liderii de organizaţii cărora li s-a cerut demisia, la ultimul Birou Politic Central (BPC), în urma rezultatelor obţinute la alegerile locale, s-a aflat şi Ludovic Orban, devenit acum adversarul lui Tăriceanu. Evident nu întîmplător, la acea şedinţă, Tăriceanu a anunţat că îşi va depune candidatura pentru un nou mandat de preşedinte al partidului. Practic, anunţurile lui Tăriceanu s-au dorit a fi un fel de avertisment la adresa adversarilor săi din partid. Ieri, înaintea şedinţei Delegaţiei Permanente (DP) a avut loc cea a BPC. La finalul şedinţei, Orban a anunţat că BPC a decis să propună DP dizolvarea conducerilor filialelor din sectoarele 2, 3, 4 şi 5. El a explicat că, prin dizolvarea acestora, practic, se dizolvă şi Consiliul de coordonare al PNL Bucureşti, astfel că toate funcţiile de conducere de la nivelul organizaţiei se vacantează, urmînd să se decidă o formulă de coordonare a fililei. Orban a acceptat decizia BPC, “un mic pas înapoi pentru mine, dar spre binele partidului”. Surse din cadrul formaţiunii politice au declarat că echipa de coordonare a filialei PNL Bucureşti va fi condusă de Călin Popescu Tăriceanu, alături de vicepreşedinţii Eugen Nicolăescu şi Marian Petrache, precum şi preşedinţii sectoarelor 1 şi 6, Vlad Moisescu şi Rareş Mănescu. În DP s-a decis reorganizarea filialelor care au obţinut rezultate scăzute la alegerile locale. În acest context s-a hotărît dizolvarea conducerii organizaţiei de la Bucureşti şi implicit, înlăturarea lui Orban de la conducerea organizaţiei. Tăriceanu a anunţat că, în cadrul şedinţei, “s-a propus o reorganizare care să aducă în frunte o echipă care să aducă rezultatele mai bune, inclusiv la Bucureşti”. Liderul PNL a ţinut să atragă atenţia că nu are un conflict de natură personală cu Orban, aşa cum se vehiculează, subliniind parcă existenţa unui conflict care se doreşte a rămîne în spatele culiselor. Întrebat cine face parte din echipa de coordonare a PNL Bucureşti, Tăriceanu a spus că acest lucru va fi discutat în cadrul BPC, dar a menţionat că el a propus ca din această echipă să facă parte Nicolăescu şi Petrache.

Tensiunile dintre Tăriceanu şi Orban sînt mai vechi. Un prim moment care a scos în evidenţă antipatia liderului PNL faţă de Orban s-a produs la congresul din 2005, cînd a refuzat să-l promoveze pe preşedintele PNL Bucureşti pe lista Biroului Politic. Tot în 2005, Tăriceanu a refuzat să-l sprijine pe Orban în bătălia din interiorul Alianţei pentru candidatura la Primăria Bucureşti. Pe de altă parte, premierul l-a folosit pe Orban ca purtător de mesaje dure la adresa adversarilor democraţi, inclusiv în CNC-urile Alianţei DA. Cea mai mare victorie a lui Orban în partid a fost însă congresul extraordinar din ianuarie 2007, şansa sa constînd în revenirea la vechiul sistem liberal al alegerii membrilor BPC prin vot direct şi nu pe lista candidatului la preşedinţia partidului. Confruntarea directă dintre preşedintele Camerei Deputaţilor, finul şi protejatul lui Tăriceanu, Bogdan Olteanu, şi liderul de la Bucureşti a fost singura miză a congresului de atunci. Într-un fel, victoria categorică a lui Orban împotriva lui Olteanu a fost un vot de blam dat modului în care Tăriceanu a ales să conducă partidul, fără consultarea unor lideri precum Crin Antonescu sau alţi vicepreşedinţi care se plîngeau că află de la televizor hotărîrile importante asumate de PNL şi dezbătute adesea în biroul lui Olteanu.