La Hârşova, săpăturile arheologice incluse în cadrul campaniei de săpături sistematice sunt în toi, atenţia cercetătorilor concentrându-se pe punctul cel mai „fierbinte” al cetăţii Carsium, dat fiind faptul că, anul acesta, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a alocat fondurile cu întârziere. În prezent, specialistul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC) şi responsabilul ştiinţific al şantierului de la Hârşova, dr. Constantin Nicolae, continuă săpăturile începute anul trecut, la poarta de nord-vest a cetăţii Carsium de epocă romano-bizantină. Obiectivul are o importanţă deosebită pentru arheologi - fiind primul de acest gen cunoscut la cetatea Carsium - dar şi pentru locuitorii Hârşovei. De aceea, dorinţa cea mai mare a arheologului este aceea de a restaura poarta, cetatea de la Hârşova fiind cuprinsă într-un proiect cu fonduri europene care are în vedere protejarea cu un gard.

ÎNTÂLNIREA ANTICULUI CU.... CONTEMPORANUL „Poarta de intrare în cetate este un obiectiv monumental, situat aproape în partea centrală a oraşului actual, a oraşului modern şi poate, prin restaurare, să devină un obiectiv turistic, să se îmbine foarte bine arhitectura antică cu cea contemporană”, a spus arheologul dr. Constantin Nicolae.

În prezent, cercetările vizează aspecte care pot fi irelevante pentru „profani”, la fel ca şi descoperirile, dar de o mare importanţă pentru cercetătorii care doresc să afle fazele de construcţie ale monumentului arheologic. În săpături s-au descoperit, la fel ca şi în campaniile anterioare, monede datând de la sfârşitul secolului al III-lea şi din secolul al IV-lea, vase din sticlă, ceramică şi cantităţi mari de materiale de construcţie (cărămizi, ţigle, olane).

La Hârşova se desfăşoară a 19-a campanie de cercetare sistematică, iar săpăturile la poarta de nord-vest se află la cea de-a treia campanie.

Poarta cetăţii Carsium a fost descoperită în 2009, cu ocazia unor lucrări edilitare, la aproximativ 300 de metri distanţă de malul Dunării, aproape de partea de mijloc a oraşului, intrarea în cetate fiind străjuită de două turnuri mari, în forma literei „U”, scoase la lumină parţial în campania de acum trei ani. Se crede că poarta şi-a încheiat activitatea în a doua jumătate a secolului al IV-lea, odată cu invazia hunilor.

La Hârşova, cercetările care au început de la 1 septembrie vor continua până la sfârşitul lunii, vremea fiind favorabilă cercetărilor.