NUMEROASE TRANSFERURI Din luna noiembrie a anului 2014, şoferii vor putea circula pe pasajul rutier „Filimon Sârbu“ (Podul IPMC) fără restricţii de viteză ori de greutate. De ieri, au început lucrările de reabilitare a pasajului. Dacă vă gândiţi că pasajul a fost închis, ei bine... nu. Chiar dacă se va lucra de zor şi, pe pod, va fi şantier în lucru, pasajul nu va fi închis. Se va circula cu restricţii însă, până când lucrările vor fi gata şi autovehiculele vor putea circula în voie. Vestea este bună nu numai pentru şoferi, ci mai ales pentru reprezentanţii Primăriei Constanţa care au încercat timp de nouă ani să determine Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) să reabiliteze podul cu bani guvernamentali. Motivul? Costul reabilitării este foarte mare şi pasajul este unul de interes naţional pentru că pe el trec vehiculele de mare tonaj, venite din toată ţara, pentru a ajunge în Portul Constanţa. De aceea, administraţia constănţeană a insistat ca pasajul să fie reabilitat cu bani de la Bucureşti şi nu pe banii constănţenilor. Prin urmare, după nouă ani de aşteptare, unul dintre cele mai importante şi reprezentative obiective pentru traficul rutier din municipiul Constanţa a reintrat, de ieri, în reabilitare. În cei nouă ani, podul IPMC a fost transferat, de mai multe ori, de la Primăria Constanţa către MTI şi invers, iar lucrările de reabilitare nu s-au mai efectuat. În iulie 2012, Guvernul României a aprobat darea în administrarea MTI a pasajului rutier Filimon Sârbu. Astfel, podul a fost trecut din domeniul public al municipiului Constanţa în domeniul public al statului.

„CRUCI POPEŞTI“ Lucrările au fost inaugurate de primarul Constanţei, Radu Mazăre, împreună cu preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, secretarul de stat în MT, Valentin Preda, şi directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP), Marian Dima. La eveniment au participat şi candidaţii USL la alegerile parlamentare din 9 decembrie: Alexandru Mazăre, Eduard Martin, Mircea Titus Dobre, Manuela Mitrea, Mircea Banias şi Remus Cernea. „Podul leagă întreg traficul spre Portul Constanţa. Are o importanţă strategică atât pentru judeţ, cât şi pentru cetăţeni. Există finanţarea aferentă - 12 milioane de lei - şi demarăm şi consolidarea, dar şi modernizarea lui“, a declarat Nicuşor Constantinescu. El a mai spus că primarul Radu Mazăre se bate pentru acest proiect de aproape 10 ani cu toate guvernele şi speră ca el să nu fie stopat după 9 decembrie. Aceeaşi speranţă o are şi primarul Constanţei, care a declarat că trebuie să facem „cruci popeşti până la pământ“ ca USL să câştige alegerile, „în caz contrar se va întâmpla ceea ce s-a întâmplat în 2005, atunci când aveam trei investiţii în curs, respectiv podul acesta pe care îl începusem pe banii Guvernului, spitalul şi pasarela din Mamaia“. „Când a venit Băsescu, constănţean de-al nostru, a oprit toate cele trei proiecte. Ne-am chinuit în 2009 să-l repornim, dar pedeliştii lui Băsescu tot închis l-au ţinut. Suntem acum exact în aceeaşi situaţie ca atunci când am inaugurat lucrările din Zona Peninsulară, respectiv începe munca“, a declarat Mazăre. Despre motivele pentru care nu au fost demarate lucrările în 2009 a vorbit şi secretarul de stat Valentin Preda: „Vorbisem cu Radu Berceanu în 2009, care mi-a spus că nu pot fi începute lucrările pentru că Radu Mazăre ar câştiga capital electoral şi nu e bine“.

Istoricul unui pod ignorat

Podul are o istorie tumultuoasă. Podul vechi, adică cel pe care nu se poate circula în momentul de faţă, a fost construit în 1966, iar de atunci nu a fost reabilitat niciodată. În anul 2004, pasajul rutier a fost luat în „custodia“ MTI pentru a fi reabilitat, însă bucuria constănţenilor a fost scurtă pentru că, după ce PDL a ajuns la guvernare, a stopat orice lucrare. Podul decopertat şi fără finanţe asigurate pentru lucrări a fost întors în patrimoniul Primăriei Constanţa. Nici povestea podului nou, adică cel pe care încă se mai circulă acum cu restricţii de viteză şi greutate, nu este de ignorat. Pasajul a fost construit în 1986 şi, la fel ca şi primul, nu a avut parte de reabilitări ale structurii. Administraţia constănţeană a reuşit însă să îl menţină deschis.