La Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman” este deschisă, în această perioadă, o micro-expoziţie de carte, care marchează şapte decenii de la naşterea poetului Cezar Baltag. Autorul omagiat de Biblioteca Judeţeană s-a născut pe data de 26 iulie 1939, la Mălineşti, Hotin şi a murit la 26 mai 1997, la Bucureşti. După cel de-al Doilea Război Mondial, Cezar Baltag s-a refugiat lîngă Piteşti, oraş în care a urmat cursurile liceale. Absolvent al Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti, în 1960, acesta a debutat cu volumul de versuri „Comuna de aur”. Baltag devine, alături de Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, o stea a poeziei româneşti şaizeciste.

„Poezia lui Cezar Baltag, narcisiacă, intelectualistă, nu este făcută pentru publicul larg. Numai prinsă în vîrtejul entuziasmului general din deceniul şapte a putut să ajungă, pentru o clipă, în centrul atenţiei“, explică criticul literar Alex Ştefănescu de ce notorietatea lui Cezar Baltag a scăzut începînd cu mijlocul anilor ’70. „Există nopţi – în copilărie şi adolescenţă erau mult mai frecvente – în care visez cărţi. Deschid în somn aceste biblosuri cu tartaje de stejar şi hainele visului mi se umplu de mătreaţa inefabilă a paginilor. File înnegrite, îngălbenite, putrezite, scorojite, măcinate, mîncate, săpate şi emaciate se deschid în faţa mea cu un foşnet şi foşgăit inflamabil de frunze uscate, toamna, sub paşi, în lumina soarelui afumat de focuri pe cîmp. Tărîţă inteligentă, talaş raţional şi vreascuri ale spiritului mi se aşază ca o pudră logică în păr, pe barbă, pe veşminte, în suflet; pulbere cosmică, pleavă şi puzderie siderală, depusă de un vînt astral pe suprafaţa nobil nemişcătoare a astrului care este eul nostru profund“, mărturisea Cezar Baltag.

„Unicorn în oglindă“, „Euridice şi umbra“, „Paradoxul semnelor“, „Poeme“, „Şah orb“ sau „Vis planetar“ sînt cîteva dintre titlurile care alcătuiesc micro-expoziţia situată la parterul Bibliotecii Judeţene.