Proiectul de lege care reglementează falimentul persoanelor fizice a fost aprobat tacit de Senat ieri, după ce a primit azivul Comisiei Juridice, urmând să fie trimis la Camera Deputaţilor pentru a primi aviz din partea comisiilor de specialitate, dar şi votul final al deputaţilor, a declarat iniţiatorul proiectului, senatorul Iulian Urban. Pe de altă parte, preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a precizat, ieri, în plen, că termenul de adoptare tacită pentru proiectul privind insolvenţa persoanelor fizice este 23 martie, el contrazicându-l astfel pe iniţiatorul legii, care spusese că data este 22 martie. În altă ordine de idei, o astfel de lege ar permite românilor care nu-şi mai pot plăti datoriile la bănci, fie pentru că au fost concediaţi, fie pentru că li s-au micşorat salariile, să intre sub protecţia tribunalului. Băncile nu vor mai putea astfel să îi execute silit pe clienţi, iar datoriile vor putea fi reeşalonate. Dacă legea va intra în vigoare, aceştia vor putea să solicite declararea falimentului personal în justiţie, lucru ce presupune şi prezentarea unui plan de redresare şi de achitare a datoriilor, conform posibilităţilor reale de care dispun. În cazul în care instanţa consideră că falimentul este scuzabil, persoanei i se acordă aşa-numitul nou început, el poate avea din nou acces la credite şi îşi recâştigă statutul anterior. Potrivit afirmaţiilor lui Iulian Urban, practic, o persoană va fi considerată de bună credinţă dacă, din motive care nu depind de el, precum concedierea sau micşorarea de salariu, nu îşi mai poate plăti datoria către bănci. „Persoana respectivă va trebui să prezinte în faţa judecătorului şi a creditorilor un plan de redresare în care prezintă cum îşi va achita lunar 75% din datoria faţă de creditor. Judecătorul va decide care cereri vor fi aprobate şi care nu”, a declarat Urban. Dacă instanţa consideră că falimentul a fost fraudulos, respectiv persoana în cauză nu şi-a plătit ratele intenţionat, aceasta nu va mai putea prin lege să acceseze niciun tip de împrumut bancar pe o perioadă de cinci-şapte ani. Cu toate acestea, bancherii nu susţin adoptarea acestei legi, fiind de părere că, printr-un astfel de act normativ, băncile nu vor mai putea să urmărească clienţii care, fără voia lor, se află în dificultate financiară şi nu mai pot achita ratele. Printre motivele invocate de Asociaţia Română a Băncilor se numără „protecţia exagerată” pe care o astfel de lege ar aduce-o „în detrimentul protecţiei sistemului financiar şi a altor creditori, fără a ţine cont de interesele acestora”. România şi Bulgaria sunt singurele state din Uniunea Europeană care nu au reglementat insolvenţa persoanelor fizice, potrivit lui Iulian Urban.