Polemicile continuă în jurul rachetei ruse din Gruzia

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Polemicile continuă în jurul rachetei ruse din Gruzia

Externe 09 August 2007 / 00:00 520 accesări

Anchetatori gruzini, ruşi şi internaţionali încercau ieri să dezlege enigma unei rachete căzute la 60 de kilometri de Tbilisi, pentru a stabili dacă Rusia, care neagă orice implicare, este responsabilă pentru acest act, în timp ce în lume începeau să apară primele reacţii. Specialişti ruşi şi observatori ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) se aflau încă la locul impactului, în apropierea satului Ţitelubani, a doua zi de la incident.

La Bruxelles, Comisia Europeană a cerut Rusiei şi Gruziei “să dea dovadă de reţinere” în acest conflict, fără a lua partea niciuneia dintre tabere. Guvernul german a adoptat aceeaşi poziţie. Cît despre NATO, “Alianţa urmăreşte situaţia, dar nu i s-a cerut asistenţa în anchetă”. Diplomaţia britanică a cerut, de asemenea, “o anchetă cît de rapidă şi minuţioasă posibil” şi ca “toate părţile care deţin informaţii să coopereze deplin şi rapid”. Liderii ţărilor baltice, trei foste republici sovietice ca şi Gruzia, şi-au exprimat însă sprijinul pentru Tbilisi şi au cerut o anchetă internaţională asupra incidentului. Rusia a afirmat, la rîndul său, că nu are nicio legătură cu acest incident, prin vocea lui Iuri Popov, care se ocupă de acest dosar la Ministerul Afacerilor Externe. Diplomaţia gruzină a refuzat orice nou comentariu de la publicarea marţi seară a unui comunicat în care anunţa că racheta găsită este o rachetă tactică antiradar Raduga Kh-58, de fabricaţie rusă, trasă de un bombardier rus Su-24. Răspunzînd acuzaţiilor Moscovei, potrivit căreia Gruzia a lansat racheta pentru a destabiliza şi mai mult situaţia în Osetia de Sud şi a justifica o intervenţie armată, diplomaţia de la Tbilisi a dat asigurări că forţele gruzine nu dispun nici de avioane, nici de rachete de acest tip.

Presa rusă a subliniat necesitatea arbitrajului internaţional. Ziarul “Izvestia” sugerează ca “o dovadă suplimentară să fie adusă prin înregistrările radar ale unei ţări terţe, precum Turcia sau imaginile de la sateliţii de observare spioni americani sau chinezi”.



12