În cursul zilei de ieri, poliţia iraniană a folosit gaze lacrimogene împotriva manifestanţilor opoziţiei, adunaţi în Piaţa Haft-e-Tir din Teheran, unii protestatari fiind arestaţi. ”Aproximativ 1.000 de persoane s-au adunat în piaţă”, a declarat un martor, afirmînd că poliţia este pregătită să intervină. Un apel la organizarea protestului la ora locală 16.00 a fost lansat prin Twitter, în omagiul protestatarei Neda, împuşcată mortal, sîmbătă. Şapte grenade lacrimogene au fost lansate spre un grup de 200 de manifestanţi. Poliţia a arestat numeroase persoane care stăteau în puncte izolate ale pieţei. Un martor a declarat că zece persoane au fost urcate în vehicule ale poliţiei. Un bărbat a fost bătut cu bastoane de cauciuc pentru că stătea pe o bancă în staţia de autobuz. Sute de membri ai forţelor de ordine au fost trimişi în Piaţa Haft-e-Tir, precum şi unităţi ale miliţiilor islamiste basidj.

Gardienii Revoluţiei din Iran i-au ameninţat pe protestatarii care perturbă ordinea şi se revoltă împotriva serviciilor de securitate că vor fi consideraţi o ameninţare şi vor avea parte de o ripostă puternică. ”Gardienii Revoluţiei Islamice, miliţiile Basiji şi forţele de securitate, ascultînd necondiţionat ordinele liderului suprem, sînt hotărîţi să acţioneze cu fermitate pentru restabilirea păcii şi ordinii în societate şi pentru a curăţa ţara de complotişti şi huligani”, se arată în comunicatul Gardienilor Revoluţiei.

Jurnalist al săptămînalului american “Newsweek”, arestat

Un jurnalist canadian care lucrează în Iran pentru săptămînalul american “Newsweek”, Maziar Bahari, a fost arestat duminică, de autorităţile iraniene. Bahari, care trăieşte în Iran şi se ocupă de actualitatea din ţară pentru “Newsweek”, de aproximativ zece ani, a fost arestat fără să fie acuzat de către autorităţile iraniene şi nu a transmis informaţii de atunci, precizează săptămînalul, într-un comunicat. “Publicarea de ştiri despre Iran de către Bahari a fost întotdeauna echitabilă şi nuanţată şi tratează toate aspectele subiectelor asupra cărora el lucrează”, accentuează Newsweek, amintind că jurnalistul lucrase în timpul mai multor Guverne la Teheran, inclusiv cel actual. În comunicat, săptămînalul menţionează că aproximativ 20 de jurnalişti şi utilizatori de bloguri ar fi fost arestaţi în urma alegerilor de la 12 iunie din Iran şi a manifestaţiilor aproape cotidiene prin care realegerea lui Mahmoud Ahmadinejad a fost contestată.

Autorităţile iraniene au restrîns acoperirea mediatică a manifestaţiilor şi acuză SUA, Marea Britanie şi presa occidentală că sînt în spatele manifestaţiilor care s-au soldat cu cel puţin 17 morţi, începînd de săptămîna trecută. Ele au ordonat, duminică, expulzarea în 24 de ore a unui corespondent BBC din ţară. Preşedintele american, Barack Obama, a solicitat, sîmbătă, puterii iraniene să pună capăt “tuturor actelor de violenţă şi nedreptate împotriva propriei sale populaţii”.

Mai multe voturi decît alegători potenţiali în 50 de districte din Iran

Purtătorul de cuvînt al Consiliului Gardienilor Constituţiei, însărcinat cu supravegherea alegerilor prezidenţiale iraniene, a afirmat că la scrutinul din 12 iunie, în 50 de districte au existat mai multe voturi decît alegători potenţiali, a anunţat, luni, televiziunea de stat. “Totuşi, această situaţie nu a influenţat în mod semnificativ rezultatul final”, concluzionează autorităţile. Preşedintele Mahmoud Ahmadinejad a fost reales pentru încă un mandat de patru ani. Iranul are 366 de districte, subdiviziuni administrative ale celor 30 de provincii din ţară. Candidatul conservator Mohsen Rezai, clasat al treilea la scrutinul prezidenţial din 12 iunie, denunţase, joi, nereguli la scrutin, afirmînd că în 170 de circumscripţii, participarea a atins între 95% şi 140%. Alţi doi candidaţi, Mir Hossein Moussavi şi Mehdi Karoubi, contestă corectitudinea scrutinului. Plîngerea lor este examinată de Consiliul Gardienilor, care a promis că va anunţa un verdict asupra scrutinului, pînă miercurea viitoare.

Italia, gata să-şi deschidă ambasada din Teheran pentru protestatarii răniţi

Italia a spus că este dispusă să-şi deschidă ambasada din Teheran pentru protestatarii răniţi, în coordonare cu alte naţiuni europene, a anunţat Ministerul de Externe de la Roma. Iniţiativa Italiei vine după ce Suedia a spus că va analiza dacă ţările din UE pot coordona un plan pentru a-şi deschide ambasadele pentru protestatari.

Mai multe ambasade din Iran au primit e mail-uri prin care li se cere să-şi deschidă porţile pentru ca manifestanţii opoziţiei să-şi poată găsi un refugiu, însă nu a fost confirmată nicio cerere efectivă de acordare de azil. Şi România a fost inclusă pe o listă care a circulat pe Twitter cu ambasade care ar fi primit protestatari iranieni răniţi, dar Ministerul de Externe a negat această informaţie. Potrivit publicaţiei de limbă engleză “The National” din Emiratele Arabe Unite, după protestele de sîmbătă de la Teheran, utilizatorul cu numele Anonymous Iran a postat următorul mesaj: “În timp ce răniţii erau transportaţi către spitale, mulţi au fost luaţi în custodia poliţiei, fără măcar a mai ajunge la spital. Sînt surse care confirmă, de asemenea, că forţele guvernamentale se duc ulterior la spital şi îi ridică pe răniţi, luîndu-i cu forţa şi ducîndu-i către destinaţii necunoscute. Arestarea protestatarilor răniţi este de o asemenea amploare, încît sursele noastre le-au spus celor aflaţi în Iran să nu se ducă în spitale. Cîteva ambasade din Teheran şi-au deschis porţile pentru protestatarii răniţi. Printre acestea se numără ambasadele Sloveniei, Olandei, Italiei, Marii Britanii, Australiei, României, Cehiei, Danemarcei şi Germaniei. Sînt zvonuri că şi alte ambasade îşi deschid uşile pentru protestatari. Totuşi, nu putem confirma pe deplin. S-a confirmat însă că Ambasada Canadei şi-a închis porţile şi i-a respins pe protestatarii răniţi, spunîndu-le că nu acceptă pe nimeni”.

Cel puţin zece persoane au fost ucise şi peste 100 au fost rănite sîmbătă, la Teheran, potrivit presei oficiale, în a opta zi a crizei care a urmat după anunţul privind realegerea din primul tur de scrutin a preşedintelui ultraconservator Mahmoud Ahmadinejad.

Sarkozy consideră atitudinea autorităţilor iraniene “impardonabilă”

Preşedintele Franţei a calificat drept “impardonabilă” atitudinea Teheranului faţă de “dorinţa legitimă pentru adevăr a unei mari părţi a populaţiei iraniene, după realegerea lui Mahmoud Ahmadinejad”, într-un interviu acordat agenţiei de presă Qatar News. “După ce şi-a condus poporul către izolare devenind subiectul interdicţiei comunităţii internaţionale, din cauza programului nuclear, în scopuri militare în opinia occidentalilor, Teheranul îl privează astăzi de cele mai elementare drepturi democratice”, afirmă preşedintele Franţei. Nicolas Sarkozy adaugă că “libertatea de expresie şi de comunicare, precum şi munca jurnaliştilor, iranieni şi străini, trebuie să fie respectate. Nu cerem aceste lucruri pentru noi, membrii comunităţii internaţionale. Cerem aceste lucruri pentru iranieni, acest mare popor care merită cu mult mai mult decît lucrurile la care îl condamnă guvernanţii săi”.

Hugo Chavez cere lumii să respecte Iranul

Preşedintele venezuelan a declarat că “există persoane care încearcă să mineze fortăreaţa revoluţiei iraniene” şi a cerut lumii să respecte Iranul. În timpul emisiunii “Alo, Presidente”, Chavez şi-a exprimat sprijinul faţă de preşedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad. De la alegerile prezidenţiale, urmate de acuzaţii de fraudă din partea contracandidaţilor lui Ahmadinejad şi de reprimarea violentă a manifestaţiilor, Chavez l-a asigurat în mod repetat pe liderul iranian de sprijinul său. În cursul săptămînii trecute, el a condamnat “campania feroce şi nefondată de discreditare care a fost declanşată din străinătate împotriva instituţiilor iraniene”. Mai multe state occidentale au criticat reprimarea violentă a manifestaţiilor împotriva puterii iraniene şi au cerut reevaluarea rezultatelor alegerilor, conform solicitărilor opoziţiei.