CRITICI DIN INTERIOR Unii pedelişti încep să-şi strige tot mai tare nemulţumirile pe care le au faţă de modul în care Guvernul gestionează România anului 2012. Membri cu state vechi în PDL au început să fie tot mai tranşanţi atunci când e vorba de partidul de guvernământ. Un exemplu este dat de deputatul PDL de Alba Clement Negruţ, care a declarat că PDL şi miniştrii partidului trebuie să îşi schimbe atitudinea, precizând că nu se mai poate să meargă la televiziuni „să croşeteze“, ci trebuie să înţeleagă că „politica trebuie făcută cu oamenii, nu pe tabloide“. Întrebat atitudinea cărui ministru nu îi place, Negruţ a dat-o exemplu pe Elena Udrea. La rândul său, senatorul PDL Radu Berceanu consideră că PDL a gestionat prost actuala criză politică. În opinia sa, un guvern de tehnocraţi nu reprezintă nici pe departe o soluţie, iar o contramanifestaţie a PDL de 10.000 de oameni, perfect posibilă, ar fi „o chestie puerilă“. Senatorul democrat-liberal a afirmat că protestele au fost declanşate de „o stare de nemulţumire pe care nu o ascundea nimeni şi o ştia absolut toată lumea“, revendicările fiind numeroase, multe justificate, dar de neîndeplinit, din lipsă de bani. Mai puţin cele privind demisia, care au fost cele mai numeroase şi cele mai justificate.
A SCOS CAPUL DIN NISIP PE... AUTOSTRADĂ Evident că au existat şi voci care au prezentat PDL într-o lumină pură, părând a fi un Făt Frumos, partidele din Opoziţie fiind principalul vinovat pentru toate relele pământului. Liderul europarlamentarilor PDL, Marian-Jean Marinescu, a declarat sâmbătă, în numele grupului pe care îl conduce, că PSD prezintă anumite „intoxicări“ instituţiilor europene, lucru care, spune el, poate cauza României pierderi masive pe plan financiar şi în planul imaginii externe. El a spus chiar că Ponta vrea să izoleze România şi că intoxicările PSD ne-ar întoarce în 1990. Nu ar fi mai bine totuşi să permitem PDL să ne întoarcă în „epoca de aur“? Pe de altă parte, după ce de mai bine de două săptămâni a stat ascuns precum struţul cu capul în nisip, Boc a ieşit ieri pentru prima dată public cu declaraţii. Locaţia a fost şi ea bine aleasă: autostrada. Nu contează care, ci doar că dacă ar fi fost huiduit sau dacă s-ar fi adunat oamenii acolo ca în piaţa Universităţii, Boc ar putut să dea bir cu fugiţii. Nu pe o distanţă prea lungă pentru că şi autostrăzile din România sunt la fel de mici precum mintea premierului. Probabil de la înălţimea gândurilor lui, tronsoanele inaugurate păreau mult mai lungi. Ce a spus Boc este la fel de irelevant, pentru că premierul a încercat din nou să arunce vina pe alţii pentru mizeriile pe care le-a pus în practică şi mai ales pe „Sora Criză“ care nu se lasă nici învinsă, nici dusă.