Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, în luna mai, că economia românească va traversa o recesiune în “V”, cu o scădere, urmată de o revenire treptată, considerînd că punctul minim al acestei scăderi a fost atins în primul trimestru, iar în doilea trimestru s-ar putea relua creşterea economică. El a arătat atunci că îşi menţine speranţa că economia va înregistra un avans pozitiv pînă la sfîrşitul anului. Guvernatorul a precizat atunci că economia nu a intrat în recesiune tehnică, termen pe care îl defineşte ca o scădere a PIB în două trimestre consecutive, comparativ cu perioada similară a anului precedent. Preşedintele Traian Băsescu le-a spus miniştrilor, duminica trecută, că optimismul Băncii Naţionale a României privind economia nu are acoperire în evoluţiile viitoare, deoarece România va înregistra o scădere a PIB şi în trimestrul II şi va intra în recesiune. Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a declarat, ieri, că reproşurile formulate de “cel mai important om în statul român” la adresa Băncii Naţionale a României constituie o încercare de “divizare a naţiunii”. Geoană a susţinut că referirile lui Băsescu au fost “un atac extrem de brutal” la adresa Băncii centrale. Liderul PSD a făcut trimitere la şeful statului, însă fără a-i rosti numele: “Cred că a sosit clipa să nu mai considerăm răspunsul anticriză ca fiind apanajul unui singur om sau al unei singure instituţii. Ceea ce s-a întîmplat acum cîteva zile, un atac extrem de brutal din partea celui mai important om în statul român, reprezintă o încercare de divizare a naţiunii şi nu de aducere în jurul unui proiect comun”. Geoană a avertizat că folosirea crizei în termeni demagogici se va întoarce împotriva oamenilor, iar politica economică a Guvernului trebuie rediscutată în actualul contex al crizei. Liderul PSD a subliniat că “trebuie o evaluare mult mai serioasă a ceea ce se întîmplă în economia reală, a ceea ce am aplicat sau nu am aplicat prin sfaturile pe care le-am primit, nu doar din partea insituţiilor financiare internaţionale europene, dar mai ales din partea mediului de afaceri, a mediului sindical, a mediului asociativ, a autorităţilor locale şi a tot ce reprezintă insituţii cu vocaţie europeană”. De asemenea, Mircea Geoană a arătat că politicile actualului Guvern constituie mai mult un set de improvizaţii pentru o supravieţuire pe termen scurt, politica economică a Executivului trebuind rediscutată şi “consensualizată” de clasa politică. El a afirmat că, în condiţiile în care mediul de afaceri reproşează autorităţilor absenţa unor politici publice coerente, în România se impune reluarea unui dialog extins despre soluţiile de depăşire a crizei. Liderul PSD a apreciat că, la şase luni de la preluarea mandatului de către actualul Guvern, din cele zece măsuri anunţate ale planului anticriză, “doar trei îşi produc efectele”, restul “fiind departe de a avea rezultatele scontate”. El a avertizat că există riscul ca politicile şi măsurile promovate de Guvern într-un an electoral să fie dictate de interese “electoraliste” şi să aibă efecte adverse. Pe de altă parte, Geoană a acuzat şi lipsa de coerenţă la nivelul Executivului în ceea ce priveşte politicile publice şi a apreciat că acestea constituie mai mult “un set de improvizaţii, un set de iniţiative legislative, corecte în principiu, dar care nu dau senzaţia unei politici coerente”.