Schimburi de cuvinte grele. Partidele şi politicienii din România apelează tot mai des la “mercenari retorici” pentru a purta războaie online, pline de atacuri la persoană extrem de dure şi împroşcări cu noroi, este una dintre concluziile jurnaliştilor postului de televiziune german Deutsche Welle (DW). Acest tip de comportament, caracterizat prin “aruncat cu vitriol online”, are o intensitate mult mai mare în Europa de Sud-Est decât în China, unde, spre exemplu, Guvernul plăteşte o grupare naţionalistă de bloggeri intitulată Partidul-50-de-Cenţi pentru a-şi ataca opozanţii. Postul citează cazul jurnalistului român Vlad Ursulean, care a lucrat sub acoperire în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2009. Acesta afirmă că a fost plătit de un partid pentru a posta comentarii online împotriva rivalilor, adăugând că toate partidele importante au recurs la această metodă. În ţara vecină, se înregistrează o situaţie similară, deşi nu se poate vorbi că bloggerii sunt plătiţi. Haralan Alexandrov, antropolog în cadrul Universităţii Noua Bulgarie, a explicat că multe din comentariile negative care apar online sunt influenţate de membrii partidelor politice.

Afirmaţii deplasate şi ameninţări. Jurnaliştii DW susţin că postările celor plătiţi de politicieni se evidenţiază, adesea, prin afirmaţii cu caracter rasist şi xenofob. Însă, în ţările balcanice, cu o lungă istorie de conflicte etnice violente, acest tip de limbaj poate fi inflamator şi potenţial periculos. Articolul face referire la mai multe cazuri din Balcani, printre care şi cel al unei absolvente macedonene de facultate, Irena Cvetkovic, care a fost victima unor ameninţări din partea unui grup de pe Facebook. Tânăra a primit ameninţări cu moartea după ce a publicat materiale cu caracter erotic lesbian şi a contestat textele academice de la universitatea la care a studiat pentru faptul că numesc homosexualitatea o boală. Totodată, în Kosovo expresia intoleranţei etnice a ajuns la cote maxime online, după cum a explicat Ibrahim Makolli din cadrul Asociaţiei Jurnaliştilor din Kosovo. Discursurile pline de ură au efect asupra publicului, chiar şi asupra celor moderaţi, pentru că se conturează o atmosferă tensionată în care sunt puse la zid minorităţile, fie că sunt politice, etnice sau homosexuale.

Deocamdată, doar România încearcă să rezolve problema insultelor la comandă pe Internet cu un proiect de lege ce va permite centralizarea şi monitorizarea tuturor comentariilor postate pe site-uri de Internet. Legislaţia sud-coreeană ar trebui luată ca exemplu. În 2009, oficialii de la Seul au adoptat Legea Cyber Defăimării care cere celor care postează comentarii online să îşi decline identitatea şi codul numeric personal. Sunt vizate însă numai site-urile care au un trafic de peste 100.000 de vizitatori pe zi.