Administratorii fondurilor de pensii private, atît obligatorii, cît şi facultative, precum şi agenţii de marketing autorizaţi în sistem trebuie să adopte politici şi proceduri de cunoaştere a clienţilor pentru a preveni şi combate operaţiunile de spălare de bani şi finanţarea actelor de terorism. Administratorii fondurilor de pensii private şi agenţii de marketing vor fi obligaţi să stabilească proceduri de cunoaştere a clienţilor, de raportare, de păstrare a evidenţelor, de control intern şi de evaluare şi gestionare a riscurilor, potrivit unui proiect de normă privind cunoaşterea clientelei în scopul prevenirii spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism în sistemul de pensii private, lansat în dezbatere de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Politica adoptată în acest sens trebuie să includă stabilirea categoriilor de clientelă pe care administratorii şi agenţii îşi propun să le atragă, acceptarea clienţilor în funcţie de gradul de risc asociat categoriei în care sînt încadraţi, tipurile de produse şi servicii care pot fi furnizate fiecărei categorii. Totodată, trebuie stabilite proceduri de identificare şi de monitorizare permanentă a clienţilor pentru încadrarea acestora în categoria corespunzătoare, precum şi de monitorizare a operaţiunilor derulate de clienţi pentru a detecta tranzacţiile neobişnuite şi cele suspecte. Pe lîngă acestea, sînt necesare stabilirea unor modalităţi de întocmire şi păstrare a evidenţelor corespunzătoare, precum şi a accesului la acestea, proceduri de verificare a modului de implementare a politicilor şi procedurilor elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora, standarde pentru angajare şi programe de pregătire a personalului în domeniul cunoaşterii clientelei, dar şi proceduri de raportare internă şi către autorităţile competente. Actul normativ face referire la trei tipuri de măsuri de cunoaştere a clientelei pe care administratorii şi agenţii de marketing trebuie să le aibă în vedere, respectiv măsuri standard, simplificate şi suplimentare, fiind definită fiecare categorie şi ce date sînt necesare despre clienţi pentru fiecare în parte. În ultimul caz, al măsurilor suplimentare, acestea sînt aplicate obligatoriu dacă persoanele implicate în operaţiuni nu sînt prezente fizic la efectuarea lor sau în cazul tranzacţiilor ocazionale sau al relaţiilor de afaceri cu persoane expuse politic, care sînt rezidente într-un alt stat membru al UE sau al Spaţiului Economic European ori într-un stat terţ. În situaţia respectivă, administratorii şi agenţii de marketing trebuie să cunoască ţara de origine a clientului, funcţia publică sau funcţia importantă deţinută, tipul de activitate desfăşurată de acesta, sursa fondurilor clientului, precum şi alţi indicatori de risc. Informaţiile aferente fiecărei operaţiuni vor fi păstrate pentru o perioadă de cinci ani, pentru a putea fi puse la dispoziţia organelor de urmărire penală, CSSPP sau Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, la solicitarea acestora. Proiectul de normă mai prevede că administratorii şi agenţii de marketing trebuie să raporteze, în cel mult 10 zile lucrătoare de la efectuare, către CSSPP şi Oficiu, operaţiunile cu sume în numerar, în lei sau valută, a căror limită minimă o reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se realizează prin una sau mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele. Politicile şi procedurile de cunoaştere a clientelei adoptate de administratori şi agenţi vor fi transmise Comisiei în termen de cel mult 90 de zile de la data intrării în vigoare a normei.