Ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Mircea Dumitru, a aprobat două acte normative ale căror obiective sunt prevenirea, combaterea și interzicerea segregării școlare în unitățile de învățământ preuniversitar din România. Mai exact, a fost emis un ordin de ministru care adoptă planul de acțiune privind desegregarea şcolară și creșterea calității educaționale în unitățile de învățământ preuniversitar, respectiv un ordin-cadru pentru interzicerea segregării școlare. Prevenirea şi eliminarea cazurilor de segregare şcolară constituie o condiţie imperativă pentru implementarea principiilor şcolii incluzive, pe care Ministerul Educației o consideră esențială în vederea asigurării echităţii în educaţie. În acest sens, planul de acțiune este un document de politică publică în care sunt incluse obiectivele, măsurile strategice și calendarul activităților menite să prevină și să elimine orice formă de segregare școlară din sistemul de învățământ preuniversitar. Printre măsurile avute în vedere se regăsesc completarea/modificarea cadrului legislativ privind desegregarea şcolară, formarea cadrelor didactice şi a directorilor din unităţile de învăţământ preuniversitar segregate identificate la nivel național, respectiv dezvoltarea unor măsuri complementare de prevenire şi combatere a discriminării sau segregării şcolare în școli. Un element important îl reprezintă elaborarea unei hărți a segregării școlare din România, pe baza colectării de date din toate unitățile de învățământ preuniversitar, în virtutea căreia se poate interveni punctual și imediat. De asemenea, sunt prevăzute acțiuni pentru consolidarea parteneriatului școală - părinţi şi programe de educaţie parentală, precum şi măsuri care vor contribui la promovarea diversităţii şi a incluziunii în sistemul național de educaţie. Implementarea planului de acțiune va fi coordonată de Comisia Națională pentru Desegregare și Incluziune Educațională, organism în subordinea MENCȘ constituit din specialiști din minister, mediul academic, organizații neguvernamentale și alte instituții relevante. Termenele de realizare/implementare a acestor obiective, alături de alţi parteneri guvernamentali şi din societatea civilă, sunt fixate în intervalul ianuarie - septembrie 2017. O primă intervenție asupra cadrului legislativ, în acord cu planul de acțiune menționat anterior, o reprezintă redefinirea segregării școlare prin extinderea cauzelor care o pot genera. Astfel, ordinul de ministru privind interzicerea oricărei forme de segregare în școlile din România stipulează, pe lângă criteriul etnic deja existent, și criteriul dizabilității sau cerinţelor educaţionale speciale, statutul socio-economic al părinților/familiilor, mediul de rezidenţă și performanţele şcolare ale beneficiarilor primari ai educației. În acest sens, este interzisă separarea fizică a școlarilor care provin din familii cu același nivel socio-economic în grupe/clase/clădiri/ultimele două bănci/alte facilități din învățământul de masă, astfel încât procentul acestora să devină disproporționat în raport cu majoiritatea. „Măsurile adoptate trebuie să fie începutul unui alt mod de a gândi educația. Cred sincer că școala trebuie să fie spațiul care oferă fiecărui copil, indiferent de rasă, etnie, sex sau condiție socială, șansa unei dezvoltări armonioase. În acest sens am adoptat un plan de măsuri coerent, care vine cu obiective clare de îmbunătățire a cadrului legislativ privind desegregarea şcolară. Ne-am propus, apoi, colectarea de date statistice și realizarea unei hărți a segregării scolare pentru intervenție imediată, formarea cadrelor didactice în spiritul unei școli incluzive sau programe de educație parentală. În paralel, prin ordinul de redefinire a segregării școlare, am interzis orice formă de segregare în școlile din România, atât pe criteriul etnic, dar și pe cel al dizabilității sau cerinţelor educaţionale speciale, al statutului socio-economic al părinților/familiilor, al mediului de rezidenţă și al performanţelor şcolare ale elevilor. Un lucru e mai important decât aceste normative: efortul fiecăruia dintre noi, adulții, de a face ca lucrurile să se întâmple zi de zi”, a declarat ministrul. Potrivit prevederilor adoptate, inspectoratele școlare județene/ISMB și comisiile școlare pentru prevenirea și eliminarea violenței, a faptelor de corupție și discriminării în mediul școlar și promovarea interculturalității vor monitoriza sistematic, anual, toate formele de segregare școlară (pe toate criteriile) în toate unitățile de învățământ preuniversitar din județ/municipiul București. Datele vor fi colectate pe baza tuturor indicatorilor stabiliți de metodologiile de monitorizare a segregării școlare, centralizate la nivelul județului/municipiului București și ulterior raportate Comisiei Naționale pentru Desegregare și Incluziune Educațională. De asemenea, inspectoratele școlare vor verifica dacă dispunerea elevilor în grupele/clasele de început de nivel de studii (grupa de ante-preșcolari sau preșcolari, clasa pregătitoare, clasa a V-a, clasa a IX-a) respectă diversitatea socială, etnică, culturală etc. a circumscripției școlare. În momentul în care identifică o formă de segregare școlară, unitățile de învățământ preuniversitar au obligația să adopte și să implementeze măsurile de remediere aferente. Totodată, ARACIP va evalua, cu prioritate, în timpul vizitelor de evaluare externă în vederea acreditării și evaluării externe periodice, respectarea prevederilor ordinului privind interzicerea segregării școlare. Nerespectarea obligațiilor privind protecția datelor cu caracter personal în fazele de colectare, procesare și comunicare a acestora, atrage răspunderea disciplinară, administrativă, civilă sau penală, după caz, în conformitate cu legislația națională privind protecția datelor cu caracter personal. În același timp vor fi sancționate administrativ sau penal refuzul unității de învățământ preuniversitar de a monitoriza formele de segregare școlară și de a raporta datele, precum și raportarea eronată, cu rea-credință, a indicatorilor urmăriți pentru identificarea oricărei forme de segregare școlară sau raportarea eronată, cu rea-credință, a măsurilor de remediere adoptate ori a progresului privind implementarea acestor măsuri.