Suspine și cam atât

Politicienii au dat în bâlbâială după atentate

Externe 23 Martie 2016 / 17:23 543 accesări

Marți, premierul Dacian Cioloș s-a grăbit să declare că... s-a asigurat că nu există români printre victimele atentatelor de la Bruxelles, numai că în guvernanți, din păcate, nu prea mai poți avea încredere. La câteva ore distanță, afla și Bucureștiul că au fost patru români răniți la Bruxelles. Cam la fel au stat lucrurile și cu accidentul de autocar din Spania: inițial nu erau români printre victime, numai că o studentă din Iași și-a dat sfârșitul în teribilul accident. Ca o concluzie la cald după tragedie, securitatea europeană lasă de dorit, un motiv în plus de îngrijorare și pentru România, dacă s-ar trezi din declarațiile sforăitoare și s-ar mobiliza pentru prevenirea unor astfel de tragedii și pentru acțiune rapidă și eficientă în cazul producerii lor. Numai că morții de la Colectiv stau mărturie a nepăsării și neprofesionalismului de pe malurile Dâmboviței.

Așadar, România plătește și ea tribut terorismului, chiar dacă, slavă Domnului, pe pământ străin. Ministerul Afacerilor Externe a precizat că patru români au fost răniți la Bruxelles, printre ei și un minor, internat în spital. Încă doi români sunt în spital, al treilea fiind deja externat. Constănțeanca Cristina Călințaru, director economic la Autoritatea Navală Română, se află în spital, în stare stabilă, nefiind rănită grav, potrivit directorului general al ANR, Liviu Cazan. Celula de Criză a MAE, prin intermediul ambasadei României în Belgia, rămâne în legătură permanentă cu autorităţile locale şi continuă verificările. O echipă consulară mobilă din cadrul Celulei de Criză a MAE s-a deplasat miercuri la Bruxelles, pentru a întări capacitatea de asistenţă consulară a ambasadei. MAE a pus la dispoziție contacte telefonice ale ambasadei României în Belgia: +32 (0)2 347 5338, +32 (0)2 345 0040, +32 (0)2344 1658, precum şi telefonul mobil de urgenţă al secţiei consulare a misiunii diplomatice de la Bruxelles: +32(0)2 344 0854.

Între timp, în Belgia se caută atât vinovații, cât și identificarea victimelor atacurilor de marți. Trei membri ai personalului CE au fost răniţi în atacurile teroriste, a anunţat, miercuri, un oficial de rang înalt al CE. Principalul sediu al CE se află la mai puţin de 500 de metri de staţia de metrou Maelbeek, unde a avut loc unul dintre atacuri. Imobilul a fost evacuat după explozie. Una dintre clădiri, în care se află serviciile pentru Agricultură, era în continuare goală, miercuri, pentru verificări la nivelul structurii.

Adelma Marina Tapia Ruiz, o peruviană de 36 de ani, este prima victimă identificată a atacurilor de la Bruxelles, relatează CNN. Ea urma să se îmbarce cu familia într-un avion către New York, pentru a-şi întâlni rudele de Paşte. Soţul şi fiicele ei tocmai trecuseră de zona de îmbarcare, pe Aeroportul Internaţional Zaventem, în momentul în care s-a produs o explozie. Ruiz, care locuia la Bruxelles de mai mulţi ani, a fost ucisă în explozie. Soţul şi fiicele ei au fost grav răniţi.

TESTAMENT TERORIST Brahim El Bakraoui, unul dintre cei doi fraţi care au participat la atacurile teroriste de la Bruxelles, a scris un testament, a declarat, miercuri, procurorul federal belgian, Frederic Van Leeuw. Documentul a fost găsit pe un computer pe care anchetatorii l-au recuperat dintr-un coş de gunoi. El Bakraoui a scris că se grăbea, nu ştia ce să facă, era căutat peste tot, nu mai era în siguranţă şi risca să ajungă într-o celulă de închisoare, a declarat Van Leeuw. Acesta a confirmat că fraţii Khalid şi Brahim El Bakraoui au comis atacurile sinucigaşe din capitala belgiană. Însă celălalt suspect în atacurile de la aeroport este în continuare în libertate, a anunţat Van Leeuw, dezminţind astfel informaţii de presă potrivit cărora suspectul ar fi fost arestat. Unul dintre atacatorii sinucigaşi a fost identificat cu ajutorul amprentelor ca fiind Brahim El Bakraoui, un cetăţean belgian de 29 de ani. Al doilea atactor sinucigaş urmează să fie identificat. Al treilea suspect, care purta o jachetă deschisă la culoare şi o pălărie, este fugar, a declarat procurorul. A adus o sacoşă mare şi apoi a plecat, înainte de explozie, a adăugat el. Bomba care nu a explodat pe aeroport a fost cea mai puternică pregătită pentru acest atac, a continuat Frederic Van Leeuw.

MOMENT DE RECULEGERE Un moment de reculegere a avut loc, miercuri, în Bruxelles, ca omagiu adus victimelor atentatelor. Sute de persoane s-au adunat la eveniment. Executivul din Bruxelles s-a reunit, alături de personalul companiei de transport Stib, la depozitul Delta al reţelelor de autobuz şi metrou. Oficiali, inclusiv premierul, au păstrat un minut de tăcere în apropiere de sensul giratoriu Schuman din Bruxelles.

ELOCVENȚĂ EVREIASCĂ ”Belgienii ar trebui să se oprească din mâncat ciocolată și liberalism și să se concentreze pe musulmanii lor care sunt implicați în terorism”, a declarat, miercuri, ministrul israelian al Transporturilor, Israel Katz, membru al partidului Likud al premierului Netanyahu. Katz s-a remarcat în ultimele două zile prin declarații controversate, spunând imediat după atacuri că există eforturi concertate de a distruge cultura occidentală. Totuși, adevărul ăsta este! Și premierul rus, Dmitri Medvedev, consideră că atentatele de la Bruxelles sunt o provocare la adresa lumii civilizate, deci, în ciuda embargoului impus Rusiei de onor UE, cea dintâi recunoaște civilizația europeană și se îngrijorează pentru ea! Poate o vor face și mai-marii UE. Cu toate forurile de maximă importanță ale UE și NATO la Bruxelles, securitatea belgiană nu că lasă de dorit, ci este aproape insesizabilă, cu toate că după atentatele din Franța s-a investit destul în această direcție. Acum, oficialii comunitari plănuiesc să se întâlnească la Bruxelles pentru a discuta noi măsuri de contracarare a terorismului, însă inevitabilul s-a produs: cu atâția imigranți care fac legea până și în super-organizata Germanie, vezi agresiunile din noaptea de Revelion, cu teroriști infiltrați printre imigranți, este o minune că lucrurile nu au fost și mai explozive până acum. Dacă ar fi să ne luăm după mai-marii de pe tărâmul mioritic, în afara zilei de doliu anunțate pentru 24 martie, de bâlbâiala declarativă obișnuită, se remarcă de departe parlamentarul independent Radu Popa, care sugerează că soluția la această criză ar fi demisia cancelarului Angela Merkel, în timp ce fostul șef al diplomației Cristian Diaconescu afirmă că ”vorbim despre război în Europa”. Mare adevăr! De vorbit vorbim, dar atât, nu avem planuri de acțiune, nici măcar nivelul de alertă nu a fost modificat, pentru că, credem noi, nu vrea nimeni să ne atace, așa cum nici refugiații nu vor să vină la noi. Cât despre prevenție, ce să mai vorbim!

BÂLBÂIALĂ OFICIALĂ Atentatele de la Bruxelles au relansat dezbaterea despre eficiența dispozitivelor de informații, de supraveghere și securitate ale Guvernului belgian. După ce ancheta asupra atentatelor de la 13 noiembrie 2015 de la Paris a relevat că atacurile fuseseră pregătite și planificate parțial la Bruxelles, Belgia a anunțat o reajustare bugetară de 400 de milioane de euro pentru a întări capacitățile sale în materie de securitate. Dar experții scot în evidență subfinanțarea serviciilor de informații, greoaia birocrație administrativă, toleranța relativă față de predicatorii fundamentaliști și existența unei înfloritoare piețe negre a armelor, pentru a prezenta Belgia ca fiind una din țările europene cele mai vulnerabile la amenințări jihadiste. Potrivit unui înalt responsabil din Guvernul federal american, ”atentatele de marți demonstrează că autoritățile belgiene nu și-au făcut încă mâna în partida violentă împotriva jihadiștilor”.

Serviciile de informații belgiene nu au decât 600 de agenți, de trei ori mai puțin decât Olanda. În plus, Belgia este principala țară furnizoare de jihadiști străini în Siria și în Irak. Potrivit lui Alain Bauer, criminolog și specialist în informații, falia este calitativă, nu cantitativă. Or, pentru a supraveghea un singur suspect 24 de ore din 24, fără a risca să fie detectate, agențiile de informații trebuie să mobilizeze până la 36 de agenți. Acest raport face ca aceleași agenții, dotate în efective ca MI5 britanic, să nu poată urmări decât un număr limitat de suspecți, la un moment dat. Potrivit lui Alain Winants, care a condus serviciul belgian de informații între 2006 și 2014, Belgia este una dintre ultimele țări în Europa ca dotare a tehnicilor moderne de colectare a informațiilor și de interceptare. Premierul belgian, Charles Michel, a recunoscut deja că trebuia făcut mai mult. Or, dacă securizarea totală a țintelor vulnerabile, ca gările și aeroporturile, este o misiune cvasiimposibilă în orice țară, specificitatea instituțională belgiană face sarcina și mai complicată. Belgia este o țară divizată, cu parlamente regionale și comunități lingvistice. Existența a 193 de forțe locale de poliție și pentru Bruxelles, și pentru 19 comune autonome, între care Molenbeek și Schaerbeek, nu favorizează accesul comun la informații. ”Belgia este un stat federal și aceasta a fost întotdeauna un avantaj pentru teroriști”, observa recent Edwin Bakker, profesor la Centrul de Studii ale Terorismului și Antiterorismului de la Universitatea olandeză din Leiden. ”În Olanda, o țară centralizată, este mult mai dificil pentru grupuri să dispară de pe radar, deplasându-se chiar și 10 km”, adaugă el. ”Complexitatea instituțiilor politice belgiene frânează astfel adaptarea legislației. În urmărirea lui Salah Abdeslam, care a durat patru luni, poliția belgiană a trebuit să dezmintă că l-a ratat pe fugar pentru că legea nu-i permite să facă percheziții în cursul nopții”, mai spune acesta.