Trebuie să recunoaștem că asistăm la una dintre cele mai atipice campanii electorale din ultimii douăzeci și nu contează câți ani. Unde sunt certurile viscerale de altădată? Negocierile de cârciumă, mesajele porcoase distribuite de unii candidați în numele celorlalți, falsele publicații, fluturașii cu programe înălțătoare și promisiuni umflate, bătăile dintre băieții care postează afișe electorale etc... Acum, de când cu noua lege electorală, care nu prea le mai lasă pretendenților la funcții publice loc de manevre de culise, nici măcar păturile sociale defavorizate nu mai sunt ținte ale ajutoarelor. Nici urmă de pachete cu alimente, de fonduri majorate sau măcar de chibrite personalizate, în culorile diverselor partide. Cea mai elocventă dovadă a acestui fapt este legată de reacțiile obținute de Asociația Română Anti-SIDA (ARAS), care a adresat candidaților la primăriile București, Constanța și Timișoara întrebarea: "Dacă sunteți ales, ce veți face pentru cetățenii vulnerabili?". S-au scurs zece zile de la lansarea întrebării, iar ARAS nu a fost asaltată cu oferte și promisiuni electorale, cum s-ar fi întâmplat în urmă cu câțiva ani. Mai mult, într-un comunicat intitulat "Persoanele vulnerabile nu votează, deci nu contează", ARAS anunță că nu a primit răspunsuri decât de la Uniunea pentru Salvarea Bucureștiului, PNL și ALDE. Și nici măcar aceste răspunsuri nu reprezentau o ofertă certă care să indice că această problemă era în platforma electorală a candidaților. În răspunsurile primite de ARAS, politicienii și-au arătat interesul de a afla problemele persoanelor vulnerabile și de a găsi împreună cu ONG-ul soluții de colaborare. Alt tip de declarație politică fără urmări concrete...